Blog

Editorul și scriitorul un cristian, directorul Casei de Pariuri Literare și redactor la revista Observator cultural, a publicat în ultimul număr Observator cultural acest interviu. Cu multă statisitcă.
La începutul lunii martie, Editura Cartier a aniversat 19 ani de la înfiinţare. Nu neapărat acesta a fost prilejul unui dialog cu editorul Gheorghe Erizanu, cît necesitatea de a cunoaşte poveştile unora dintre numele care au schimbat cîte ceva în industria cărţii şi care încă nu s-au gîndit că e nevoie de o istorie a editurilor. Să-ncepem, aşadar, s-o scriem.
Data apariţiei editurii?
6 martie 1995.
 
Cel mai bun an editorial?
1999, anul cînd a apărut DEI-ul. Şi au început să se contureze colecţiile, începute din start.
 
Cel mai dificil an?
2011, cred. Ne-a ajuns din urmă criza şi idealismul anului 2008, cînd am scos multe cărţi, tiraje mari şi foarte multe coli editoriale. S-au acumulat vînzările proaste din 2009, 2010. Apoi a mai fost încercarea unui politician proeuropean de a prelua editura cu metode deloc ortodoxe.
 
Speranţa de viaţă a editurii?
În momentul lansării: peste viaţa mea biologică. În acest moment: nu spera şi nu ai teamă. Avem de încheiat proiecte peste ani, care sînt demarate. Am intrat în rutina veşniciei. Nu se vede capătul. Şi nici nu-mi pun asemenea întrebări. De altfel, nici la 6 martie 1995 nu-mi puneam asemenea întrebări. Întrebarea era cît putem munci şi cît de bine o putem face. Atît.
Interviul complet îl puteți citi prin două clicuri. Direct la sursă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe rezultate...

Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors

Mai multe rezultate...

Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors