Cu vreo trei ani în urmă am trecut prin cealaltă parte de Maramureș, cea care a rămas după 44 în Ucraina, prin Bucovina de Nord, cea care a rămas în Ucraina după 40. Țin minte satele de sub Cernăuți încă din anii 70. Erau sate românești. Cu trei ani în urmă, cred, am văzut una sau două inscripții a localităților în română. Și asta era în Biserica Albă. Denumirile magazinelor erau deja în ucraineană.
Imaginile de mai jos sunt din Maramureșul românesc.

M-am luat după un indicator care indica un castel. De fapt era un fost conac boieresc. Actualmente transformat în cămin cultural. Mai departe era muntele.