„Gheorghe, mai bine mă făceam depanator decât scriitor”, îmi spunea Aureliu Busuioc. „Ăsta a venit. S-a uitat la wc. A făcut ceva acolo. În zece minute. A ieșit și mi-a cerut 300 de lei”.
Toți ar fi putut deveni depanatori. Și Ion Druță, și Mihai Volontir, și Spiridon Vangheli, și Eugen Doga. Apopo, Druță mânuia foarte bine ferestrăul, dalta, ciocanul. Stând în gazdă la familia Cosmescu a reparat și așezat bine cam tot ce stătea strâmb din mobilă. Dar nu toți depanatorii pot deveni scriitori sau actori. De aia un stat care se respectă este obligat să se uite cu grijă la valorile naționale. Este important ca acești bani să nu vină din buzunarul unui om bogat. Bursierul nu trebuie să se simtă obligat moral față de cineva concret. Noi am vorbit pe timpuri despre o bursă de merit. Dar e bine și așa:
„Guvernul a decis să ofere premii a câte 10 mii de lei personalităților notorii din Republica Moldova pentru contribuţia lor la dezvoltarea culturii, a artei şi ştiinţei.
Printre cele 63 de personalități se numără Valentina Rusu-Ciobanu, Gheorghe Urschi, Spiridon Vangheli, Mihai Volontir, Ioana Căpraru, Dumitru Matcovschi, Mihai Curagău, Eugen Doga și alții.”
Mircea
Ar fi putut fi si mai bine daca suma de 10 mii ar fi
fost in euro. Atunci m’as fi mandrit cu actiunea guvernului.
Gheorghe Erizanu
@Mircea: Poate. Conteaza intenția.
Mircea
Sigur, e un gest simbolic. Dar tu stil mai bine decat mine ca aceste personalitati, probabil si altele, merita mai mult.
Gheorghe Erizanu
@Mircea: Dacă bursele oamenilor de cultură s-ar plăti cu un 2 la sută din „otkaturi”, atunci bursele ar fi mai mari decât salariul șefului de la Moldtelecom.
Mircea
Asta s’ar numi un stat de drept cu legi juste care se respecta. Aici guvernul mai are mult de lucru.
Gheorghe Erizanu
@Mircea: Se zice că se lucrează.