Dumitru Crudu solicită, în puținele texte despre carte din mass-media chișinăuiană, ajutorul cititorului pentru un top 10 romane basarabene din ultimii o sută de ani. După mine, ar fi:
1. În preajma revoluției de Constantin Stere
2. Povara bunătății noastre de Ion Druță
3. Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache
4. Singur în fața dragostei de Aureliu Busuioc
5. Zbor frânt de Vladimir Beșleagă
6. Frunze de dor de Ion Druță
7. Țesut viu. 10 x 10 de Em.Galaicu-Păun
8. Iepurii nu mor de Savatie Baștovoi
9. Pizdeț de Alexandru Vakulovski
10. Sex & Perestroika de Constantin Cheianu
Dacă mi-aș scoate embrionul istoric și cel legat de cifre, atunci ar mai fi:
– Music Hall de Alexandru Robot
– Hronicul Găinarilor de Aureliu Busuioc
– Noaptea a treia/Viața și moartea nefericitului Filimon de Vladimir Beșleagă
– Izvodul zilei a patra de Vasile Vasilache
– Martorul de Vasile Gârneț
– Măcel în Georgia de Dumitru Crudu
– 157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană de Alexandru Vakulovski.
Mă interesează, aproape ca pe o fată mare, părerea lui Eugen Lungu, a Luciei Țurcanu, a Mariei Șleahtițchi, Nicolae Leahu, Grigore Chiper și al unuia care rupe rândurile, Mircea V.Ciobanu.
Vor fi subiectivi: Em.Galaicu-Păun. E într-o ceremonie de familie. Vasile Gârneț e autorul unui roman bun, Martorul, apărut cu chirilice în anii 80. Și lăsat printre cărțile care nu pot fi citite de noua generație. Vitalie Ciobanu, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan sunt autori de romane.
Mai multe rezultate...
mvc
Romane basarabene
Explicaţia 1: Încerc să privesc retrospectiv câteva titluri care îmi mai sunt interesante ca literatură, ca text de plăcere, nu ca fapt de istorie literară.
1. Constantin Stere În preajma revoluţiei (volumul I Prolog. Smaragda Teodorovna; vol. 2 Copilăria şi adolescenţa lui Vania Răutu). În continuare, fluviul se lăţeşte, fără să se adâncească… Celelalte romane sunt doar parţial-secvenţial digerabile.
2. Alexandru Robot Music-hall. Un bun model de scriitură pentru adolescenţi.
3. Paul Goma Din calidor. Celelalte romane, inegale, dar interesante în felul lor, sunt pentru un soi de lectură mai specială: amestec de memorii, reflecţii, publicistică şi eseistică foarte personalizată. În cazul în care îl priveşti pe autor-narator (aici ei se confundă ca niciodată) ca pe un personaj implicat, ca pe un erou, cu frustrările sale, e interesant să-i urmăreşti toate scrierile… dar e altceva decât lectura de plăcere, decât satisfacţia pur-estetică.
4. Vasile Vasilache Povestea cu cocoşul roşu. Bine, Vasilache (stilul său) poate fi dedus şi poate să fascineze pe gurmanzii literari tot atât de mult şi din alte texte, dar am ales romanul emblematic, încă ne-descoperit, după mine. O mostră de artă pură, fără alte scopuri decât cele literare, ale spusului…
5. Ion Druţă Balade din câmpie (deşi cea mai bună substanţă de roman, structură şi scriitură echilibrată – lirică, dar fără excese poematice – e nuvela Ultima lună de toamnă).
6. Aureliu Busuioc Hronicul Găinarilor (dar perfect modern e şi Singur în faţa dragostei, minus finalul, sentimentalizat şi… pozitivizat). Busuioc e tot atât de bun şi în Pactizând cu diavolul, Spune-mi Gioni, Lătrând la lună… Sigur că, într-un exces de rupere a rândurilor, aş putea alege 10 romane numai din Busuioc, Vasilache şi Beşleagă.
7. Vladimir Beşleagă Zbor frânt (nu e de neglijat, bineînţeles, nici Viaţa şi moartea negfericitului Filimon, o carte încă nedescoperită).
8. Ştefan Baştovoi Iepurii nu mor (nu însă şi ultimele lui producţii, liniare şi teziste).
9. Emilian Galaicu-Păun Ţesut viu. 10X10 (dar cititorul-gurmand poate lua şi un aperitiv delicios, înainte de a consuma fibrele Ţesutului…: (anti-)romanul Gesturi).
10. Ar fi banal să las aici loc GOL, pentru romanul în devenire, poate existent şi chiar citit, dar încă neclasicizat în mintea mea negrăbită, ori se află în proces maieutic (şi mă gândesc acum la Crudu, Vakulovski, Ciocan, Cheianu, Marcel Gherman, Doina Postolachi ş.a.). Dar am să respect regulile şi am să includ în listă romanul hypermodern, care anunţă tendinţa (potrivită sensibilităţii noastre est-balcanice): Necrotitanium de Mitoş Micleuşanu şi Florin Braghiş.
Explicaţia 2: Sunt convins că unele romane ale noastre exponenţiale (încă) se scriu. Zic să avem puţintică răbdare şi să revenim la lista secolului… să zicem pe la 2020.
Gheorghe Erizanu
@mvc: Merită să fie scos din subsol. În prim-plan.
mvc
Şi eu aşa zic: SĂ FIE SCOS DIN SUBSOL ŞI PUS LA ZID.
Gheorghe Erizanu
@mvc: Executat. Deja.
talex
Un subiect incitant. Am si eu un top personal.
1. Zbor frant
2. Iepurii nu mor
3. Povestea cu cocosul rosu
4. Povara bunatatii noastre
5. Din Calidor
6. Hronicul Gainarilor
7. Aglaia
8. Singur in fata dragostei
Nu i-am citit pe V.Garnet si V.Ciobanu, nici pe C.Stere. Citit in schimb – Inainte sa moara Brejnev, Macel in Georgia, 157 de trepte si Pizdet, Avionul mirosea a peste. Sex & Perestroika. Nu mi-a placut deloc Vamile. Nu l-am bagat in top.
Romanul basarabean nu-mi ofera prea multe motive de bucurie. Deocamdata se pare ca ce s-a scris acum mai bine de 20 de ani e mai valoros. Nu cred in ‘minimalismul’tinerilor scriitori (care si ei nu mai sunt atat de tineri).
Gheorghe Erizanu
@talex: Apreciez. Merci.
„Aglaia” e din secolul XIX. Dacă deschidem și secolul XIX, atunci ar mai fi Negruzzi, B.P.Hasdeu…
Pe Goma nu-l pot include la basarabeni. Altfel, putem veni și cu Baconski cu „Biserica albă” sau, pe cealaltă parte, cu „Rusoaica” lui Gib Mihăescu.
talex
da,cu Aglaia am alunecat ceva mai jos. uitasem ca e vorba de – ultimii o suta de ani.
Gheorghe Erizanu
@talex: Nu e bai. Dacă se pomenește o carte buna, atunci nu văd nicio problemă. Altfel, sunt aproape taliban în respectarea unor reguli clare de joc.
vladimir b.
Dar chiar de Lida Istrati nu pomeneşte nimeni, sau este încă(( un autor “nedescoperit”, prin nu-ş ce mistică a inconsistenţei?! Nici după moarte…nu are dreptul la un loc în acest “panteon” micuţ?
Gheorghe Erizanu
@vladimir b.: E trimitere la blogul tău în volumul doi. Credeam că l-ai citit. E o temă care te vizează direct.
Avantajele internauților sunt aceste propuneri democratice și pertinente. Romanul Lidiei Istrati nu a mai fost publicat în acest mileniu. Nu știu, poate e din cauza temei. Războaiele dintre moldovenii lui Ștefan cel Mare și muntenii lui Radu cel Frumos. Scriitura e bună. Într-un top 20 ar avea loc.
vladimir b.
daca-mi dai referinta, sau macar titlul articolului, o sa caut cartea! Eu aveam din Pippidi doar prima editie despre Bucuresti, cea din 2008(
Gheorghe Erizanu
@vladimir b.: Volumul II, Humanitas 2012. În partea a doua a volumului.
Topul romanelor din Basarabia pe ultimii 50 de ani | dogMatista
[…] că Pizdeț era trecut cu jumătate de an în urmă de prietenul și editorul Gheorghe Erizanu pe poziția 9 într-un top al romanelor basarabene, nu din ultimii 50 de ani, ci din ultimii 100, iar acum, la același, nu apare […]
Gheorghe Erizanu
@dogMatista: Atunci e foarte bine. E mai bine să fii unul din o sută de ani decât unul din 50 de ani.
E.R. Bellu
De acord cu mai mulți observatori și participanti la blogul Erizanu.Cartier.MD.
Da, există diferențe între acest clasament de februarie și cel de septembrie (ambele de 2013).
Nu este vorba de îmbrătânire ci de o re-considerare și de o re-evaluare a valorilor.
Ierarhiile ca ierarhiile, dar ceea ce rămâne la proba neînduratoare a timpului este ceea ce contează.
Timpul cerne tot.
E.R. Bellu
Erată.
A se citi în loc de “îmbrătânire,” evident “îmbătrânire.”
Deh, îmbătrânim. Nu doar Gheorghe Erizanu.