Prim-ministrul britanic Winston Churchill și Regele George al VI-lea au dorit ca ziua de luni, 7 mai 1945, să fie considerată Ziua Victoriei. Zi în care a fost semnat actul capitulării necondiționate în Cartierul General al generalului Eisenhower din Reims. Americanii au dorit ca ziua de 8 mai să fie considerată Ziua Victoriei. Iar Stalin a vrut ca ziua de 9 mai să fie considerată Ziua Victoriei.
Până în 1965 nici britanicii, nici sovieticii n-au sărbătorit Ziua Victoriei. Căile aliaților celui de-Al Doilea Război Mondial s-au despărțit.
Iar până la 7,8,9 mai 1945 a fost anul 1941. Și Holocaustul de la periferie. Comportarea populației băștinașe față de evrei nu a fost deloc eroică.
„Evghenia Sheriman din Lipcani își amintește: „Când a izbucnit războiul, moldovenii imediat au ars casa noastră. Ei erau acei care i-au ajutat pe nemți, ei au ars case și oameni. Moldovenii erau mai răi ca SS…”
„Deosebit de șocant e cazul atestat în apropiere de Soroca, lângă satul Bârnova: țăranii așteptau convoiul cu deportați și îl „cumpărau” de la jandarmi pe cei mai bine îmbrăcați evrei; apoi îi omorau și îi jefuiau de haine și încălțăminte.”
Premilitarii basarabeni, care erau recrutați pentru misiuni minore, erau folosiți pentru a păzi ghetourile temporare, lagărele de tranzit. „Acești tineri țărani localnici executau însărcinările ce li se încredințau cu o conștiinciozitate și o promtitudine uluitoare.” Unii premilitari încercau să-și îmbogățească experiențele sexuale pe seama tinerilor evreice. Diana Dumitru, autoarea studiului, vorbește despre cazul din lagărul de tranzit de la Limbenii Noi.
Cealaltă parte a populației basarabene, majoritatea, „trăiește într-o stare permanentă de frică” și nepăsare. Iar cei mai curajoși nu își ascundeau lacrimile, își exprimau mila profundă față de victime, care „chiar dacă erau evrei, erau oameni și ei”.
Așa spun cărțile.
AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL: MEMORIE ȘI ISTORIE ÎN ESTUL ȘI VESTUL EUROPEI de Diana Dumitru, Igor Cașu, Andrei Cușco, Petru Negură (Editura Cartier, 2013)
(Pentru Cartea zilei)
Mai multe rezultate...
Mircea
Oribile timpuri cînd natura umana se manifesta nu în cea mai reusita înfatisare.
La Ialta totusi Stalin a fost mai tare ca Roosevelt asistat de Churchill si nu a cedat Polonia. Armata rosie o lasat resistenta poloneza fara sustinere caci în asa situatie era mai usor de reocupat(eliberat) si de controlat.(dupa un documentar pe “Arte”)
Gheorghe Erizanu
@Mircea: Ciudată e această istorie cu cedarea de către occidentali a unei țari catolice (Polonia) și lupta lor pentru o țară ortodoxă (Grecia). În general, lupta antifascistă în Grecia cu susținerea de către englezi a komuniștilor, apoi represiile împotriva komuniștilor și tot buchetul de probleme postbelice din Grecia.
Mircea
Daca nu ma gresesc, întîlnirea ce a avut loc la Ialta, trebuia sa se petreaca initial în Grecia, dar paranoïa lui Stalin a adus-o la Ialta. Se temea sa nu fie asasinat.
Viorel
Mai edificatoare in privinta evreilor mi se pare lucrarea concetatenului nostru Paul Goma http://www.romanimea.com/pdf/PaulGoma/LRP_SAPTAMANA_ROSIE.pdf – adevaruri care trebuie sa fie la indamana fiecaruia…
Gheorghe Erizanu
@Viorel: Edificator este întregul. E nevoie și de Săptămâna roșie, e nevoie și de Holocaustul la periferie. Riscant e când există doar un singur adevăr.
Nic Arsa
Adevarul despre orice fenomen (extrem) de complex este suma adevărurilor parțiale, periferice, sau nu.
Cât despre Al Doilea Război Mondial, este greu de crezut ca vom ști vreodat, cu adevărat, totul, în cele mai precise detalii.