Cârcotașii zic: Ion Druță a prezentat o primă versiune a Frunze-lor de dor lui Alexandru Cosmescu, la care locuia în gazdă. Cosmescu a apreciat prima parte din text și avea mari pretenții față de alta.
Druță n-a vorbit mai bine de o lună cu Cosmescu și a rescris sau scris din nou, dintr-o respirație, ceea ce avem acum din Frunze de dor. Nu știu cât adevăr și câtă legendă este în această poveste. Nu cunosc nici adevărul cu masa pe care o luau la ore diferite, în aceeași cămeruță, ca să nu să se întâlnească.
Era anul 1955.
Manuscrisul a mai așteptat doi ani ca să fie publicat. Era complet altă scriitură decât cea acceptată de propaganda sovietică de atunci. Era o limbă prea firească și preafrumoasă ca s-o introduci în peștera propagandei proletkultiste.
Mai târziu, Eugeniu Coșeriu avea să constate: „Acolo, în Moldova, totul a început de la Frunze de dor.”
Romanul, numit atunci „povestire”, a apărut în 1957. La Editura de Stat a Moldovei. Era prima ediție.
Apoi au urmat în:
1964 – ediția a II-a la Ed. Cartea Moldovenească;
1966 – ediția a III-a, Ed. Lumina, Ch., ;
1972 – ediția a IV-a, Ed. Lumina (editorii de atunci au scris pe ea ediția a III-a, fără a ține cont de ediția din 1964 din volumul Piept la piept;
1975 – ediția a V-a, Ed. Literatura Artistică;
1982 – ediția a VI-a, Ed. Literatura Artistică;
1986 – ediția a VII-a, Ed. Literatura Artistică (în Opere, ediție coordonată de Vladimir Beșleagă ș.a.);
1990 – ediția a VIII-a, Ed. Hyperion (ediție coordonată de Eugen Lungu și Valentin Guțu, prima ediție cu grafie latină);
2004 – ediția a IX-a, Ed. Universul;
2007 – ediția a X-a, Ed. Baștina;
2008 – ediția a XI-a, Ed. Cartea Moldovei.
La Editura Cartier, în octombrie, apare ediția a XII-a. Nu am cunoștință despre vreun roman din Basarabia care a avut 12 ediții în mai bine de o jumătate de veac.
Mai multe rezultate...
E.R Bellu
Domnule Erizanu,
Articolul care urmează (și pe care l-am copiat integral de pe web site-ul timpul.md) spune cele de mai jos:
* = * = * = * = * = * = * = * = * = * = * = * = * = * = * = * =
MOLDOVA 28 Mai 2012, ora 10:47
Ion Druţă, scriitor al poporului editat pe banii poporului
Ion Druţă este un scriitor originar din R. Moldova, care s-a stabilit din tinereţe în capitala Rusiei, scrie în două limbi (rusă şi română) şi vizitează din când în când R. Moldova.
Vizitele sale nu sunt legate de evenimente literare sau întâlniri cu cititorii, ci de întrevederi cu liderii politici ai republicii, pentru a-şi rezolva anumite probleme personale. Druţă a fost prieten practic cu toţi premierii şi preşedinţii de la Chişinău, inclusiv cu V. Voronin, care i-au satisfăcut toate doleanţele şi capriciile. Recent, Druţă a vizitat Chişinăul unde s-a întâlnit cu premierul Vlad Filat. Deşi la Chişinău s-au desfăşurat mai multe evenimente ştiinţifice şi cultural-artistice, Druţă nu a fost remarcat la ele. Întrevederea lui cu premierul Filat a avut un singur subiect: problemele pe care le întâmpină scriitorul la editarea operelor sale. Potrivit lui, primeşte scrisori de la cititori care se plâng că nu au acces la cărţile sale. Druţă i-a reamintit lui Filat că statul R. Moldova, printr-o hotărâre de Guvern din anul 2008, şi-a asumat responsabilitatea de a finanţa editarea a opt volume din creaţia sa, precum şi de distribuire a acestora, inclusiv în toate bibliotecile publice. Până în prezent, a spus Druţă, au văzut lumina tiparului doar patru volume, în privinţa cărora sunt probleme cu distribuţia, iar situaţia privind editarea următoarelor patru volume este incertă.
Drept răspuns, premierul Filat l-a asigurat pe Druţă că va examina cu atenţie problema şi că va interveni pentru soluţionarea ei. El i-a mai spus lui Druţă: „Să ştiţi că cei care vă citesc şi vă admiră sunt mult mai mulţi decât cei care au cauzat aceste probleme. Noi toţi am crescut cu creaţiile dvs. şi este foarte important ca şi generaţiile viitoare să aibă acces la opera dvs.”.
Din informaţiile pe care le deţinem, niciun scriitor de la Chişinău nu şi-a editat lucrările pe bani de la Buget.
(cronicar)
= = = = = = = = = = = = = = = = = =
http://www.timpul.md/articol/ion-druta-scriitor-al-poporului-editat-pe-banii-poporului-34104.html
= = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = =
* = * = * = * = * = * = * = * = * = * = * = * = * = * = * = * =
Ce relevanță are, pentru iubitorii operelor sale sau pentru cei ce le descoperă în aceste vremuri, ceea ce se afirmă în articol (dacă este adevărat, desigur)?
Gheorghe Erizanu
@E.R.Bellu: Articolul este semnat de un „(cronicar”).
E adevărat că există o hotărâre de guvern pentru editarea celor 8 volume. primele 4 volume, în perioada Voronin, au fost scoase fără licitație. În 2013 a fost organizată o licitație pentru editarea volumelor 5-6. De către Ministerul Culturii. Editura Lumina, editură de stat, învingătoarea, ar fi trebuit deja să scoată aceste două volume.
Din banii statului au tot apărut pe parcursul anilor foarte multe opere. Uniunea Scriitorilor tot prezenta în fiecare an câte o listă de cărți care au fost editate fără licitații. „(cronicarul)” un pic trișează.
Eu cred că un scriitor și opera lui există prin cartea vândută. Cartier a scos „Povara”, va scoate „Frunze de dor” pe cont propriu. Cred că Druță este mult mai complex decât acest portret primitiv făcut de „(cronicar)”.
Nu prea îmi închipui operele literare ale Basarabiei, dacă în 1955 Druță nu scria „Frunze de dor”. Altfel, putem vorbi mult, cu mult curaj azi, cu mari adevăruri ale zilei de azi.
E.R Bellu
Domnule Erizanu,
Vă mulțumesc pentru răspunsul nuanțat în toate aspectele sale. De altfel, eram sigur că un scriitor care a spus atât de multe, cu atât curaj și atat de “devreme,” în plin dogmatism rigid sovietic, atât masiv sovietizant cât și intens rusificator, nu poate fi redus la “acest portret primitiv făcut de „(cronicar)”.” Anonim, evident.
În astfel de cazuri, anonimatul însuși spune foarte mult despre (lipsa) curajul(ului) răspunderii afirmării opiniilor și despre manipularea factuală pentru folosul evident al afirmațiilor făcute și acuzelor aduse.
Fiind un individ căruia îi place să se bazeze pe fapte și opinii calificate, deci un … tip de … “tip factual,” mi s-a părut important să aflu părearea dumneavoastră profesională referitoare la subiectul eseului acesta.
Mulțumesc, înca o dată.
Gheorghe Erizanu
@E.R.Bellu: Cu mare drag.
doina
D-le Erizanu, pot fi cumparate de undeva 2 carti in chirilitza din 1957? sau mai noi, dar tot in chirilitza…dar mai tare as vrea 2 din 1957. Va multumesc.
Gheorghe Erizanu
@doina: Nu am știință. Piața de anticariat în Republica Moldova e aproape inexistentă.