Adunăm orchestra. Cea mai mare. Din ce-a mai rămas în Chișinău. Încurcăm paginile cu portative. Le adunăm cum se nimerește. Le multiplicăm. Pentru fiecare membru al orchestrei. Sau doi la un exemplar.
Verificăm două minute vioara și pianul.
Dirijorul își ia bagheta. Și începe înregistrarea simfoniei Ștefan cel Mare de Eugen Doga. Muzicienii citesc notele așa cum vin. Pagină după pagină. Pagina 1. Pagina 3. Pagina 7. Pagina 2. Până la ultima pagină. În decurs de două ore simfonia a fost înregistrată.
După aia oferim înregistrarea unui studiou de sunete. Care, mai întâi, aranjează paginile cu note (printul) în ordinea logică. Pagina 1. Pagina 2. Pagina 3… Apoi caută în fișierul digital sunetele notelor. După pagina 1 dă de pagina 3. Caută mai departe până ajunge la interpretarea notelor de la pagina 2. Le decupează. Și le inserează imediat după pagina 2. În programul computerului.
Și așa notă după notă, sunet după sunet simfonia Ștefan cel Mare capătă conturul lui Eugen Doga.
În acest timp se mai scot sunetele parazit ale orchestrei: scârțâitul de scaune, soneria unor telefoane mobile, convorbirile telefonice, tuse, glume, bancuri. Lucruri iminente într-o orchestră de la începutul secolului al XXI-lea din Chișinău.
Nimic politic. Nimic personal. Doar muzică. Și e muzica maestrului.
Mai multe rezultate...
Catalin
Ce ti-e si cu muzica asta, dom George !Cand l-am ascultat prima oara pe DOGA pe you tube, nu mi-a venit sa cred urechilor . Apoi mi-am amintit ca primul meu prof de muzica a fost un basarabean pe nume Paul Paradencu Adamesti, care ne-a adunat, o mana de copii ,intr-o mica formatie de mandoline.Apoi mi-am amintit de ANATOL VIERU , primul dirijor si director al Filarmonicii din orasul de pe Mures ,unde m-am stramutat, care m-a prins in mrejele vrajite ale Concertelor de luni pentru elevi.Artistul s-a mutat in Capitala , dar ,crede-ma, cu muzica descalcita de acel mare artist am ramas pana azi. Iar cand l-am ascultatat pe maestrul DOGA m-au cuprins aceeasi fiori de demult.Si mi-am crezut urechilor si mi s-au aprins stelele plutitoare de-asupra spatiului blagian deal-vale din minunanata carte a sa – ORIZONT si STIL ! Melosul lui Eugen Doga este o ilustratie vie a acestui spatiu si al aceluisi dor inconfundabil romanesc ,oricate straie suave l-ar invalui . Inchideti telefoanele, va rugam. FARA PARAZITI !
Gheorghe Erizanu
@Catalin: Cu Doga nu am nimic. Are tot respectul meu. Dar cu muzicienii basarabeni, care sunt foarte buni și cu școală bună, am niște mofturi. Nu poți să-ți bați joc în halul ăsta de Doga. Există o limită. Înțeleg că salariile sunt mici. Dar aveți o profesie din vocație. Puțini oameni au asemenea șanse. Păcat de cunoștințele lor și de urechile inginerului de sunete.
Anume
Am senzația că tocmai ați descris cum se va face Unirea. Vreau să vă întreb, ați ascultat simfonia după ce a avut grijă de ea inginerul de sunete?
Tot fără speranță rămâneți?
Gheorghe Erizanu
@Anume: Așa se lucrează la Chișinău. În toate domeniile. N-am ascultat-o. E încă în lucru. Nu spera și nu ai teamă.