Două mituri despre vodca rusească.
1. Este produs național rusesc.
Fals. Pentru prima dată termenul de vodcă, în sensul actual al noțiunii, a fost utilizat în 1936. Atunci a fost aprobat al doilea GOST (biroul de standartizare sovietic) pentru băuturile tari. Până atunci se utiliza termenul „vin din pâine”. Iar pînă la 1 ianuarie 1895, când a fost introdus monopolul statului rusesc asupra băuturilor alcoolice, vodca se numea „polugar” și avea o altă tehnologie de producere.
2. Mendeleev este autorul actualei tehnologii de producere a vodcăi.
Fals. Mendeleev n-a avut nicio atribuție la elaborarea actualei tehnologii a băuturii. Mitul a fost promovat de ideologii sovietici în anii 70 ai secolului trecut.
E vorba de cea mai documentată biografie a vodcăi: „Polugar. Vodka, kotoruiu mî potereali (Polugar. Vodca pe care am pierdut-o)” de Boris Rodionov, Editura Zebra E, 2009.
Cel mai frumos imn al vodcăi: „Moscova – Petușki” de Venecika Erofeev, apărută în traducerea lui Emil Iordache la Cartier. Poate o mai găsiți prin librării. Iar actorii germani, care au montat poemul „Moscova – Petușki” la un teatru din Frankfurt s-au îmbătat criță în timpul spectacolului. Cu vodcă.
Asta-i istoria băuturii naționale rusești, care poate fi produsă doar în condiții industriale. Datorită unui mecanism inventat de scoțieni.
Așa spun cărțile.
Mai multe rezultate...
ceziceu
vodka are mai degraba radacini slave decat ruse si isi trage originile cam prin 16xx
Mendeleev nu atat a inventat vodka, cat a dedus proportia optimala de alcool si apa, nu de 40%, ci de 38%, formul[ dedusa in lucrarea sa care l-a atestat ca doctor in stiinte.
citisem aseara despre vodka, daca tot vodka lui Mendeleev face 145 ani in 2010 🙂 http://en.wikipedia.org/wiki/Vodka
Gheorghe Erizanu
@Ceziceu: Din câte îmi dau seama Wikipedia e mai mult o luptă gen Matrix (cu tot tacâmul de referenți, arbitri, comisii samd) decât studii aprofundate pe domenii. Și nici nu are asemenea pretenții. În altă ordine de idei, o băutură națională poate fi considerată cea care este produsă de majoritatea indivizilor (care doresc) unei națiuni în condiții casnice. Așa cum este țuica, vinul sau polugarul (denumirea inițială se trage din cele 38%). Or vodca poate fi produsă doar în condiții industriale. Nu are cum fi băutură națională. S-a pierdut procesul, preludiul. A rămas doar consumul.
Mircea
este vorba de un fel de rachiu, bautura distilata, care se intalneste la o multime de popoare din Europa, Asia; unii o pun in butoaie, altii nu…, dar in orce caz rezultatul e acelasi:)
dar culmea a fost cand la internat, un coleg african ne-a surprins mancand mamaliga si cu uimire ne-a intrebat de unde cunoastem sa pregatim mancarea lor traditionala;
Gheorghe Erizanu
@Mircea: Spirtul-rectificat nu poate fi produs în condiții casnice. Aparatul a fost inventat în Scoția în 1831. În Rusia a ajuns la sfârșitul secolului XIX. Costurile sunt foarte mici comparativ cu costurile pentru producerea rachiului sau coniacului. E ca în poveștile rusești. Fericirea vine fără efort.
cb
as da orice sa scrii recenzii de carti pe blogul tau, pe blogul nostru… carti in limba moldoveneasca, romana, materna si sa spui mai mult decat transmite cartea…
Gheorghe Erizanu
@cb: Spun exact ce spun cărțile. Oricum, mulțumesc. E plăcut.
dandy
La italieni mamaliga noastra se cheama polenta si e considerata mincarea lor traditionala, mult mai veche decit macaroanele.
Gheorghe Erizanu
@Dandy: Cred că mămăliga ar fi trebuit peste tot să se numească „americana” sau „columb”. Protocroniștii ar trebui să se sinucidă în mase. Ca orbii lui Bosch.
vasgar
vodca e asociata cu Rusia – asta e! -, pentru ca rusii beau voiniceste (acasa, in ospetie… – si asta se retine). o imagine care a tras dupa ea si reteta… scotiana.
daca rusilor li se ia mitul vodcai, raman cu mitul “drumurilor patriotice”, de nestrabatut pentru dusmani 🙂
Gheorghe Erizanu
@Vasgar: Rămâne „Gazprom-ul”.
Mircea
nu in zadar rusii si-au inventat povestea pestisorului de aur (sper se nu fie luata de la alte popoare); sa obtii ce-ti doresti fara efort si apoi sa o faci pe “ivanusca duracioc”
dandy
Poate amerindi(g)ena, daca-i musai sa gasim stramosul. Altfel ii atribuim lui Columb ceva ce nu si-a dorit sa descopere.
Catalin
Domnu Erizanu,
Hai ca ma fac advocatul … Mamaligii!!
Pai , chiar moldovenii lui Stefan cel Mare erau mari mesteri in prepararea… mamaligii. O “fabricau” din mei. In timpurile cele vechi o consumau toti romanii. Cea mai buna polenta italiana tot din mei se face!! Le-am facut unor amici din Bolognia niscai “balmoş” prin 1992. Pai, imi zic ei, si la noi se mananca asa ceva(parca ziceau ca se chiama cassiolo, nu mai retin exact)si se face tot din ce ni l-ai facut tu. Bineinteles ca am concluzionat … despre originle comune. In Maramures si acum mamaliga din mei si balmosul de mei este la mare pret.
Gheorghe Erizanu
@Catalin: Mulțumesc de balmoș (balmuș). O habă de timp l-am avut la Cartier pe criticul și istoricul literar Pavel Balmuș.
Vladimir B.
„Moscova – Petușki” de Venecika Erofeev e mai presus de orice, una din cele mai frumoase şi profunde cărţi scrise în limba rusă, în secolul XX! Niturile cu miturile, şi cărţile cu hărţile…
Gheorghe Erizanu
@Vladimir: Mai sunt. Ca să nu dau doar nume supervehiculate, se poate de văzut Iurii Dombrovski cu ”Facultet nenujnîh veșcei” sau Victor Nekrasov. Au avut o soartă nenorocită. Și nu au avut o agenție de PR pe măsură.