În Germania există o diasporă a românilor stabiliți până la căderea comunismului. Diaspora moldovenească nu am văzut-o, nu am simțit-o. La lansarea de la Frankfurt. Există moldoveni cu acte în regulă, cu activități științifice/culturale importante în alte orașe germane. Nu este o diasporă tipică valului de imigrări nelegale din anii zero. Păstrează legăturile cu Republica Moldova. Promovează Republica Moldova. Sunt stabiliți temporar. Au acces la pârghii culturale germane.
Frankfurtul (târgurile varia) este cea mai importantă platformă de promovare a produselor, implicit a țărilor. În afară de Târgul de Carte, cel mai important în domeniu, mai au loc târgurile agricole, turistice etc, etc. Și aceste etc-uri sunt cele mai mari și importante în domeniu. Moldova e prezentă doar la cel de carte. Și asta mai degrabă se datorează unor ambiții ale editorilor decât o politică fluentă de promovare a statului.
Diaspora din Belgia. O surpriză plăcută. Nu este cea mai mare. Dar e deosebit de activă. Îi spuneam Ludmilei Bulgaru, inițiatoarea lansării, că voi fi fericit dacă vor fi 10 – 15 oameni. A fost o sală plină. Și foarte vie.
Diaspora din Franța. A dat cam tot atâtea voturi ca cea din Italia, care numeric este de câteva ori mai mare. Nucleul ei activ sunt bisericile ortodoxe. Și un evident pol liberal.
Diaspora din Elveția. Nu există. Sunt funcționari în structuri mondiale. Sunt studenți. Sunt ruși. Și există banca fraților Sturdza.
Noii basarabeni din București. Nu mai umblă în găști de Ciocana, nu-și mai etalează rusa. Sunt perfecți integrați.
Ochii basarabenilor licăresc. În Leipzig, Frankfurt, Munhen, Bruxelles, Amiens, Paris, Geneva, București.
În Chișinău și în satele Țării de Pământ avem ochi opaci. Și parcă suntem acasă. Și parcă ar trebui să licărească. Basarabia este mortul din sania, pe care a văzut-o Geo Bogza prin părțile Corjeuților, trasă de diasporă pe un drum de toamnă.
„Las” că-i bine, Jeane,” ar fi scris azi Druță în „Ultima lună de toamnă”. Iar prohodul cântă „Jana n-a murit, Jeane, Jana se transformă”.
Mai multe rezultate...
catalin codru
la romani diaspora se imparte in doua categorii.stabiliti in timpul comunismului,primul val si al doilea format dupa caderea comunismului,noi avem doar un val al doilea s-ar putea sa apara dupa 28 noembrie ,va suna ,,dupa /re/venirea comunistilor.vom fi in pas cu lumea,vom avea doua valuri de migratie.
Gheorghe Erizanu
@Catalin: Ai putea să ai dreptate. Unii sunt mai optimiști. Pe aici. După al doilea val al migrației aici va rămâne doar pământ cu ciocani de porumb, bătrâni cu secere și stafia lui Che Guevara. Multă liniște. Și spaima pământului.
Mircea
Merci ca va ganditi la cei ce au plecat din tara si ne aduceti carti. Tinerii fac revolutie ca sa fie mai bine. Multi vor reveni apoi, altii se vor implanta in strainatate si vor aduce strainatatea acasa. Cred ca si frontierele ar putea deveni permiabile. Totus facem parte de o cultura europeana. Si nu atat conducatorii fac apropierea cat oamenii (nu numaidecat ambasadori). Dar mai este pana la ziua si mai trebuiesc lansari.
Gheorghe Erizanu
@Mircea: N-avem atâtea cărți câte lansări trebuiesc. Cred că diaspora este foarte importantă. Și un stat normal are mari polițe de achitat la acest capitol. Decapitarea intelectuală a Basarabiei s-a făcut periodic în secolul trecut. 1940. 1949. Și anii zero, anii migrației populației active. E mult mai grav decât se vede din birourile din cei trei km/p din buricul Chișinăului.
catalin codru
apropo de ciocani de porumb,asta si asteapta,mai bine buturugi de stejar,teren greu arabil,,tepoase-n anbitia lor suverana cresc erbile-barbile daco -romane,,o strofa din o poezie de anatol codru,in ultimul rind si al meu parinte.
Gheorghe Erizanu
@Catalin: Pe când aveam 17 ani un foarte bun critic literar al acelor timpuri mi-a făcut o listă de literatură obligatorie. Literatura basarabeană avea vreo 15 cărți obligatorii. Era și Anatol Codru cu „Piatra de citire”. O ediție din anii 70, copertă albă, sobră, format de album, hârtie 80 sau 100 gm. Era poezia unui bărbat puternic care făcea cuvinte din pământ. Era în afara lecturilor de la facultate. La facultate învățam și conspectam sute de pagini din Lenin & Marx.
Florin O. Z.
Diaspora (sau mai exact prezența sa activă) este, de cele mai multe ori, rezultatul aglutinării variabile (de la vâscozitatea apei la consistența mierii ținută în frigider) a celor care au luat viața și străinătatea în piept, pe cont propriu.
Implicarea celor din diasporă în chestiunile celor de acasă, cu experiența evidentă a trăitului aiurea) este o problema de cu totul altă anvergură și alte dimensiuni.
Aici, diaspora română pentru România, sau diaspora basarabeană pentru Basarabia, pot fi comparate. Cu excepția ordinului de mărime, 23 la 4,5 = 23/4,5 = 46/9 aproximativ 5 , strict matematic vorbind.