Prima e o carte care mă irită. Prin această casă care a intrat în lista monumentelor de arhitectură de însemnătate locală.
Ca ea sunt multe. Sunt case tipice pentru orice târg provincial rusesc de la începutul secolului XX. Tveri, Breansk, Chișinău. Toate au case cu pereți strâmbi, cu ardezie, în delăsare. Care e valoarea?
În rest, e o carte utilă. Și se numește „Centrul istoric al Chișinăului”. A apărut în 2010 la Editura Arc. Probabil, curând va apărea și în librării.
A doua carte îi este dragă lui Lică Sainciuc. Iar casa moldovenească de pe copertă îmi este dragă și mie. Și cred că asemenea case ar trebui restaurate ca să formeze inima Chișinăului. Cel puțin pe o singură stradă. În zona Chișinăului de Jos.
Cartea „Colina antenelor de bruiaj” de Lică Sainciuc a apărut la Editura Museum în 2000. Și nu se mai află în librării.
A treia carte îi este dragă lui Ion Druță. A scris și o prefață. Vorbește despre moldovenii luați în robie și vânduți ca sclavi de generalii ruși în timpul războaielor ruso-otomane din secolul al XVIII-lea, despre cum l-a uimit boierul poet Costache Conache pe împăratul Alexandru I cel Binecuvântat, cum umbla poetul Pușkin și banditul Ursu cu pistoalele prin Chișinău, cum arăta Chișinăul pe vremea lui Pușkin.
Ea se numește „Intersecții chișinăuane prin Ioan Halippa” de Lică Sainciuc. Cartea încă nu a apărut în librării. Este în manuscris. Despre apariția acestei cărți autorul sau trimișii autorului au vorbit cu primarul Urecheanu, primarul Ursu, președintele Voronin. Și cu alți demnitari și iubitori de carte. Probabil, cartea va apărea la o editură. Dar nu promitem.
Mai multe rezultate...
vladimir b.
@Gheorghe,
spunea cineva că pentru ca peluzele englezeşti să fie aşa cum se văd astăzi, la Oxford sau Kembridge, moi şi cu iarba grasă –a trebuit să treacă 500 de ani!
Ei bine, în privinţa cărţilor de care vorbeşti — sunt TOATE necesare, la fel de utile, căci Chişinăul are o bibliografie anemică, inegală, prea subţire…iar în privinţa “relevanţei” unor case şi insignifianţa altora, prefer să-i ascult pe specialişti. Asta mai ales, în condiţiile în care fondul construit al oraşului, deşi “irelevant” în bună măsură, se percepe cu totul altfel, şi la păstrarea lui se aplică alte criterii decît, să zicem la analiza patromoniului arhitectural de la Praga, Berat sau Venezia…
vladimir b.
Da, şi era să uit! Studiul filologic-istoric al lui Halippa, publicat în 1899, scris în rusă, merită tradus în româneşte. Este pasionant şi conţine foarte preţioase date despre oraşul nostru în poca Ţarismului…şi mai e şi un monument literar, cum spuneam. Poate că acesta merită mai întîi readus la lumina zilei…decît “stilizările” pe seama lui, făcute de autorul “Colinei…”
vklvsk
uite aici am scris despre o altă carte despre Chişinău, inspirat de tine, săru mâna!: http://vklvsk.blogspot.com/2011/02/noul-si-vechiul-frontul-popular-si.html
Gheorghe Erizanu
@vklvsk: Cred că avea și supracopertă.
moldoveanul
acestea nu vor ajuta nicicum la stoparea demolării monumentelor arhitecturale din Chişinău.
Gheorghe Erizanu
@moldoveanul: Sunt importante. Ca atitudine. Iar demolările, de obicei, au loc în perioadele când sunt anulate vechile registre, iar noile registre încă nu sunt aprobate. Sunt câteva zile între ele. Dacă ar fi mai puține clădiri cu valoare arhitecturală/istorică/artistică, atunci atitudinea față de ele ar fi alta. E o părere. Când sunt puse ulițe întregi, eu încep să cred că e vorba de un arhitect beat care a mers drept cât a putut, după aia aburii alcoolici l-au doborât, iar funcționarii municipali așteaptă banii pentru a rezolva punctual demolările. E o posibilitate de a scoate niște bani.
Vladimir B.
@Gheorghe pui total greşit problema!
Ceea ce a făcut grupul condus de arhitectul Ganghal nu este opera unui “arhitect beat”, pe care “aburii alcoolici l-au doborît”. Nicidecum. Demersul lor este altul. Ceea ce au făcut ei este salutat şi la Bucureşti! Adică, acum este deja tîrziu pentru oraşul de pe Dîmboviţa…Dar faptul că au inventariar întregul fond construit al Chişinăului este MINUNAT, deloc condamnabil. Asta nu înseamnă că toate acele case sunt monumente, sau că ar fi clasabile. Deloc. Asta înseamnă că avem o imagine a situaţiei de fapt, o posibilitate de cernere, de analiză, inclusiv — pentru viitoarele demolări. Căci nu tot merită păstrat. Dar ca să ştii ce anume, şi de ce, ai nevoie de insrumente, de resurse…
Mă înclin în faţa muncii sisifice a celor care au lucrat la acest proiect!
Gheorghe Erizanu
@Vladimir B.: Am aceleași sentimente pentru cei care au făcut volumul. Munca lor este imensă. Eu vorbeam de lista din registru. Făcută de alții. Despre acești alții și lista lor… aici părerile noastre nu coincid. Sunt case prin cuți de valoare arhitecturală care nu intră în listă, iar cocioabele de pe linia roșie intră. E vorba de atitudine și responsabilitate. Și o modalitate a birocrației să mai scurgă niște bani. Și un viitor urât al Chișinăului.
Inca odată: am tot respectul pentru munca depusă de autorii site-ului și cei ai volumului cu pricina.
vladimir b.
Dar “postul” tău se referea la carte, eu m-am referit la ea! Dacă tu re refereai la Registru, asta devine o altă discuţie, poate chiar mai aprinsă…căci ştiu şi eu, ştii şi tu imobile de prim rang au dispărut…cu voia puterii! Crezi că actuala va fi mai “nuanţată”?
Gheorghe Erizanu
@Vladimir b.: Tu te-ai referit la un comentariu. Postul era altfel.
vladimir b.
@Gheorghe,
reciteşte, te rog, primele mele două comentarii la “postul” tău, şi te vei coinvinge că nu mă poţi învinui de “off topic”. Întîmpător sau nu, problematica patrimoniului nu-mi este chiar străină…
Eu zic că dacă acest volum ar fi existat la momentul demolării celor două superbe imobile din Bd. Ştefan cel Mare 160 (zic eu forţat trecute în cadastru la aceeaşi adresă!) — acestea ar fi fost şi azi în picioare. Neştiinţa naşte monştri, şi demolatori.
Gheorghe Erizanu
@Vladimir b.: De acord.
Corina Rezneac
Dle Erizanu, frumoase carti si informatii utile. astept sa le gasesc in librariile Cartier. Si, iata, se mai profileaza unele lucruri. Iata aflam si noi opiniile intelectualilor despre ce edificiu are valoare in Ch istoric si care nu. despre faptul ca trebuie pastrata si restaurata o strada, una singura!!sic! Spre ex, case de imp locala, indiferent de influenta stilistica, uneori cel mai bine reda timpul trecut si aspectul strazii e pastrat. Nu conteaza daca am dreptate sau nu. Desi, ca un om departe de viata publica, sper ca opinia celorlalti cetateni ai orasului, conteaza.
Gheorghe Erizanu
@Corina Rezneac: Sper că ați găsit cărțile. Opinia fiecărui cetățean contează. Cel puțin, odată la patru ani.