Avem în lucru mai multe cărți de istorie.
Ion Țurcanu cu „Descrierea Basarabiei”.
Dan Dungaciu cu „Basarabia e România?”
Igor Cașu și Sergiu Musteață cu o antologie de texte despre crimele comunismului. Nu știu dacă Raportul Cojocaru va fi dus până la capăt, dar, cel puțin, să rămână această carte. Sunt texte ale istoricilor din diferite țări.
Valeriu Pasat cu documente inedite de arhivă care vizau Basarabia în ultimii 13 ani ai stalinismului.
Și „Orizonturi geopolitice”. Un excelent manual de geopolitică al francezului Frederic Encel. În traducerea lui Adrian Ciubotaru.
Și merg al naibii de greu. Istoria asta e ca Lenin. Din imagine.
Privește șmecherește în viitor. Mulțumit de sine. Mititel. Cu sistemul nervos paralizat. Și mort peste un an și jumătate.
Iar noi suntem ca și Krupskaia. Neputincioși. Cu reproșul înecat în gât. Și vom trăi ca vădană de Istorie încă vreo 12 ani.
Imaginea e din albumul lui Eric Baschet „Russie 1904 – 1924. La Revolution est la”.
Nic Arsanca
Este infinit mai greu a se repara ororile și ticăloșenile decât să se faca bine de la început și apoi să se aducă corecții.
Dar, “lumea-i cum este și ca dânsa suntem noi.”
Mircea
Îmi amintesc de timpurile când Lenin era idealizat, acum, într-o anumita masura e demonizat. Alors, geniu ori demon? Ori si una si alta, cum balaurul cu doua capete? Pulsiuni datatoare de viata ca si pulsiuni datatoare de moarte sunt în fiecare dintre noi. Istori neamulii (ca si a omenirii) este tot asa de grea ca si Crucea lui Isus. De ar fi altfel atunci nu am fi într-una în cautarea sensului si al adevarului.