2011 a fost un an al interzicerilor.
Catalanii au interzis corida. Motivele oficiale au fost cele ale apărătorilor animalelor. Neoficial, corida era privită de catalani ca o distracție impusă de spanioli. Atmosfera din zilele coridei de la Pamplona va rămâne doar în textele lui Hemengway.
Rusia a interzis importul de lapte din Republica Moldova.
Franța a interzis utilizarea cuvintelor „Facebook” și „Twitter” în emisiunile tv.
Georgia a interzis utilizarea simbolurilor fasciste și comuniste.
Bielorusia a interzis importul de vinuri din Republica Moldova.
Lvovul a interzis utilizarea simbolicii comuniste.
Hamas a interzis fumatul în automobile în Sectorul Gaza.
Ministerul Transporturilor din Republica Moldova a interzis accesul lui Muammar Gaddafi și a familiei sale pe teritoriul Republicii Moldova.
Vilnusul a interzis cerșitul și pomana pe teritoriul Lituaniei, ambele gesturi sunt privite ca infracțiuni și se pedepsesc administrativ.

4 ianuarie – se stinge din viață Mohamed Bouazizi, negustor de fructe și legume din piața Sidi-Bouzid, Tunisia. În semn de protest împotriva fărădelegilor administrației locale Bouazizi și-a dat foc la 17 decembrie 2010. Acesta a fost începutul „primăverii arabe”.
14 ianuarie – În Republica Moldova este investit Guvernul Filat 2 cu 16 ministere, patru vice-premieri și un prezidium al guvernului, prin sprijinul acordat de cele 3 partide ale Alianței pentru Integrare Europeană.
14 ianuarie – președintele Zine El Abidine Ben Ali a cedat puterea în Tunisia, punând capăt celor 23 de ani în fruntea statului. Ben Ali a fugit în Arabia Saudita.
14 ianuarie – începutul protestelor de la Bayda din Libia. A doua zi, protestele anti-guvernamentale au izbucnit la Benghazi, al doilea oraș ca mărime din Libia, care a intrat sub controlul rebelilor în câteva zile.
18 ianuarie – moare Cristian Pațurcă, autorul celebrului Imn al Golanilor, compus în timpul protestelor din 1990, împotriva lui Ion Iliescu.
19 ianuarie – Seif Al-Islam Gaddafi, unul din fiii dictatorului libian, a vizitat la Chișinău expoziția de pictură a Nicoletei Stati.
25 ianuarie – inspirați de revolta din Tunisia, egiptenii s-au strâns în masă în Cairo, pentru a cere demisia președintelui Hosni Mubarak. După 18 zile protestele s-au încheiat cu demisia lui Mubarak.
6 martie – în Daraa, Siria, forțele de securitate au arestat 15 copii pentru că scriau sloganuri anti-regim pe ziduri și i-au torturat.
11 martie – „reformele sunt dificile, dar trebuie să le faceți”, a spus Joseph Baden, vice-președintele SUA, într-un discurs public, ținut în scuarul Teatrului de Operă și Balet din Chișinău. Este prima vizită a unui oficial american de asemenea rang în cei 20 de ani de independență ai Republicii Moldova. În 10 – 11 februarie 1992 Chișinăul a mai fost vizitat de secretarul de stat american James Baker.
11 martie – Centrala atomoelectrică de la Fucushima, Japonia, care făcea parte din primele 15 ca mărime din lume, rezistă cutremurului devastator, dar generatoarele de rezervă, care asigură în primă etapă funcționarea blocurilor 2 și 3, sunt aruncate și scoase din funcție de valurile de tsunami. Pentru generatoarele de rezervă nu au fost construite sisteme de protecție. Noile generatoare, care au fost aduce din rezerva armatei naționale, nu pot fi conectate la timp. Ștecărele lor sunt de alt format decât cel al prizelor de la centrală.
În urma incidentelor, guvernul german a decis să renunţe la energia nucleară.
15 martie – zeci de mii de sirieni s-au strâns în capitala Damasc, Alep, al-Hasakah, Daraa, Deir ez-Zor și Hama. Guvernul a răspuns cu brutalitate. Peste 4000 de civili sirieni au fost uciși de regimul președintelui Bashar al-Assad pe parcursul anului.
8 aprilie – Alexandru Tănase, ministrul al Justiției în Guvernul Filat, este numit judecător la Curtea Constituțională.
2 mai – Osama ben Laden a fost lichidat de un comandos american în casa sa din Pachistan. Trupul lui a fost aruncat în mare.
4 mai – Mihai Godea, vicepreședinte PLDM și șeful fracțiunii parlamentare, și-a prezentat demisia din partid și fracțiune, devenind deputat neafiliat. Colegii de partid sunt uimiți de gest.
6 mai – Victor Bodiu, candidatul PLDM la alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului, se retrage din cursă în favoarea lui Dorin Chirtoacă, candidatul PL.
14 mai – în hotelul Sofitel din New York este arestat pentru agresiune sexuală Dominique Strauss-Kahn, șeful FMI.  În urma publicării unui raport secret al FSB-ului rusesc, citat de EU Times , se susține, că DSK a fost acuzat și arestat în SUA pentru agresiune sexuală după ce acesta a descoperit că tot aurul depozitat în US Bullion Depository „lipseste sau/și nu a fost inventariat”.  Potrivit acestui raport, Statele Unite au început „să tragă de timp” în legatură cu promisiunea de a livra către FMI 191,3 tone de aur, conform acordului din aprilie 1978. Este una din versiunile teoriei conspirației. În cazul lui DSK ele sunt foarte multe. Unicul lucru cert e faptul că DSK este sau a fost un mare iubăreț.
5 iunie – alegeri locale generale în Republica Moldova.
7 iunie – premierul Vlad Filat declară într-o emisiune tv că după turul doi al alegerilor generale locale va declara numele „păpușarului”.
7 iunie – este ucis cu o mașină-capcană, în plin centrul Chișinăului, Igor Țurcan, șeful Federației de Tenis din Moldova, șeful de campanie electorală a lui Mihai Godea.
19 iunie – Dorin Chirtoacă, candidatul PL, îl devansează în turul doi la primăria Chișinăului pe Igor Dodon, candidatul PCRM-ului.
24 iunie – Vlad Filat spune public ceea ce toată lumea știa: „păpușarul” este Vlad Plahotniuc”, vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova, coleg de Alianță.
4 iulie – premierul Vlad Filat începe consultări cu societatea civilă, partidele parlamentare şi extraparlamentare, sindicatele, mediul de afaceri, precum şi cu ambasadorii acreditaţi în Republica Moldova. Iniţiativa a stârnit critici în rândul politicienilor din Alianţă.
10 iulie – a apărut ultima ediție a săptămânalului News of the Worl, editat de filiala britanica a grupului News Corp, deținut de miliardarul Rupert Murdoch. Tabloidul se afla în centrul unui scandal imens legat de interceptări ilegale ale unor telefoane.
21 iulie – Liderii zonei euro au convenit un al doilea pachet financiar, de 109 miliarde de euro, pentru sprijinirea Greciei, la care se va adăuga o contribuţie a sectorului privat de 50 de miliarde de euro, până în anul 2014. De asemenea, Portugalia a devenit în aprilie cea de-a treia ţară din zona euro care a încheiat un acord de finanţare externă cu UE şi FMI, după Grecia şi Irlanda. Tot din cauza crizei, premierii Greciei şi Italiei, George Papandreou şi Silvio Berlusconi, şi-au dat demisia, fiind înlocuiţi de tehnocraţi.

30 iulie – premierul Vlad Filat anunță Procuratura Generală despre un atac de tip raider asupra sistemului financiar al Republicii Moldova după o decizie dubioasă luată de judecătorul Nogai de la Bender. Au fost atacate acțiunile băncilor: Banca de Economii (16%), VictoriaBank (5%), UniversalBank (78%),  MoldovaAgroindbank (27,5%). Acțiunile au fost tranzacționate către firme din zona off-shore. Printre păgubiți se află și importanți investitori europeni.
6 august – Agenţia de evaluare financiară americană Standard & Poor’s a redus la începutul lunii august în premieră ratingul Statelor Unite, de la “AAA” la “AA+”, din cauza divergenţelor politice de la Washington care au împiedicat adoptarea unor măsuri concrete de reducere a deficitului bugetar şi datoriei publice. Neînţelegerile dintre politicieni au adus SUA în pragul unui default tehnic.
7 august – în Londra au loc cele mai violente revolte populare înregistrate în ultimele decenii, pentru oprirea cărora premierul britanic David Cameron a mobilizat zeci de mii de poliţişti. Primele tulburări au izbucnit în urma unei manifestaţii în care protestatarii cereau să se facă dreptate după moartea unui bărbat de 29 de ani, Mark Duggan, omorât într-un schimb de focuri cu poliţia în cartierul londonez Tottenham. Febra revoltei a cuprins şi alte oraşe, printre care Bristol (sud-vest), Liverpool (nord-vest) şi Birmingham (centru). Poliţia a arestat sute de demonstranţi.
17 septembrie – la New York a început prima mișcare populara împotriva autoritarismului din Statele Unite. “Occupy Wall-Street” a început la inițiativa organizației canadiene, AdBusters Media Foundation, cunoscută pentru reclamele sale „anti-consumatorism”, care propunea o ocupare pașnica a Wall Street-ului – simbolul mondial al oligarhiei financiare, ca semn de protest împotriva adâncirii prăpastiei dintre bogați și săraci în America.
23 septembrie – Dumitru Pulbere, președintele Curții Constituționale, declară în cadrul unei emisiuni tv, că dacă parlamentul nu alege președintele și nu se dizolvă, atunci după 28 septembrie putem vorbi de„ uzurparea puterii în stat.”
28 septembrie – Dumitru Pulbere este demis din funcția de președinte al Curții Constituționale.
4 octombrie –  Alexandru Tănase, cel mai tânăr judecător din istoria Curții Constituționale, deveni noul președinte al Curții Constituționale.
5 octombrie – după o boală incurabilă, la 56 de ani, se stinge din viață Steve Jobs, vizionarul de la Apple. Filozofia lui de viață era simplă. Moda e ceva frumos la început. Cu trecerea timpului ea se urâțește. Arta poate să fie urâtă la început. Ulterior, oricum, devine frumoasă. Jobs vroia să facă ceva care va fi frumos cu trecerea timpului.
12 octombrie – în Rusia au fost închise centrele de dezalcoolizare, cunoscute în popor ca „vîtrezviteli”. Primul centru a fost deschis în 1902, în Tula, de medicul Fiodor Arhanghelski.
20 octombrie – este capturat și ucis, în apropierea orașului său natal Sirt,  Muammar Ben Muhammad Abu Meniar Abdel Saleam Ben Hamid el-Gaddafi, liderul frățesc și conducătorul Marii revoluții socialiste populare libiene a Jamahiriei Arabe.
4 noiembrie – Igor Dodon, Zinaida Grecanâi și Veronica Abramciuc părăsesc fracțiunea PCRM-ului, aderând ulterior la Partidul Socialiștilor.
18 noiembrie – tentativă eșuată în parlamentul Republicii Moldova de alegere a președintelui.
11 decembrie – primul tur al alegerilor prezidențiale la Tiraspol. Președintele etern al Republicii Moldovenești Nistrene Igor Smirnov, unul dintre candidați, ocupă abia locul trei în preferințele electoratului.
16 decembrie – tentativă eșuată în parlamentul Republicii Moldova de alegere a președintelui.
17 decembrie – liderul nord-coreean Kim Jong-Il, în varsta de 69 de ani, a murit din cauza unei crize cardiace. Munca intensă pentru poporul iubit l-a epuizat pe Marele Conducător. Informația a devenit publică cu două zile mai târziu. Iar poporul nord-coreean a deplâns moartea Marelui Conducător zece zile. După care, cei care nu au vărsat lacrimi mari de doliu, au fost arestați și trimiși la munci de corecție în lagărele de muncă.
17 decembrie – se stinge din viață Cesaria Evora, interpreta din Capul Verde, care și-a început cariera muzicală prin baruri pentru țigări și băutură. A devenit cunoscută și apreciată pe la 50 de ani. A fost la Chișinău. A refuzat o întâlnire cu președintele Voronin. A preferat ceea ce preferă toate doamnele lumii: shoping prin magazinele de pe Bâc.
18 decembrie – la 75 de ani, după o boală incurabilă, se stinge din viață disidentul, scriitorul, ultimul președinte al Cehoslovaciei și primul președinte al Republicii Cehe, Vaclav Havel. A acceptat să fie un președinte de tranziție. De o jumătate de an. Dar a fost nevoit să ducă această povară două termene prezidențiale. A fost mult mai iubit și apreciat în străinătate decât în propriile țări.
24 decembrie – peste 50 000 (unele cifre vorbesc de 120 000) de manifestanți  au ieșit în stradă, în centrul Moscovei, pentru a protesta față de rezultatul alegerilor parlamentare din 4 decembrie din Rusia.

25 decembrie – Fostul speaker al Parlamentului din Transnistria, Evgheni Sevciuk, va deveni președinte al republicii separatiste vecine cu Moldova, după ce a fost votat de 73,88% dintre electori la alegerile din turul doi.
(Textul îl puteți pipăi în numărul 40-41 al revistei Punkt. Are și imagini. Are și publicitate. Are și greutate. E o revistă de 184 de pagini. Are și greutate lui Virgil Pâslariuc. Este în chioșcuri.)