„Lângă fluviul Herbus, scria Pseudo-Plutarh, crește o plantă asemănătoare cu origanul, al cărui vârf îl taie tracii și – după ce s-au săturat cu alimente făcute din cereale – îl pun în foc și, aspirând de multe ori fumul astfel produs, se îmbată și apoi cad într-un somn profund.” „Despre traci s-a mai dus vestea că sunt grozavi de bețivi” și „beau vinul fără a-l amesteca cu apă”, zice Platon.
Dacii fumau cânepă din lulele de lut negru. Țăranii noștri, de-a lungul secolelor, se bucurau de „virtuțile terapeutice” ale cânepii. Și-și scoteau durerea de măsele cu măselariță.
Domnitorul Alexandru Lăpușneanul își comanda diferite substanțe, printre care și cannabis, la „apoteca” din orașul transilvănean Bistrița.
Alexandru Odobescu, „bătrânul amant”, refuzat de femeia fatală, Hortensia Racoviță, după o încercare nereușită de sinucidere cu opiaceu, își injectează o supradoză de morfină.
În 1883 Eminescu este tratat de doctorul Șuțu cu „cloral de morfină”. Probabil același lucru se întâmplă și în ospiciul de lângă Viena. Unde doctorul Obersteiner, apoi și tânărul Freud, care lucrează în acel ospiciu la un an de la plecarea lui Eminescu, sunt adepții „miraculoaselor” efecte ale cocainei.
Alexandru Macedonski „a fost primul care a compus în mod fățiș literatură despre narcotice și provocată de acestea.” Tot el fiind „și primul apologet al homosexualității masculine.”
Craii de Curtea-Veche a lui Mateiu Caragiale „e o carte în care se bea tot timpul”. Uneori aluziv, alteori direct cititorul este trimis la consumul de droguri ușoare.
În 1921 Ion Barbu, autorul Jocului secund, pleacă în Germania ca să-și susțină doctoratul în matematică. În 1924 se reîntoarce în România fără doctorat și dependent de narcotice puternice.
Tristian Tzara și Jean Cocteau erau nedespărțiți în boema franceză din anii 20, „beau mult pe atunci și din când în când fumau opiu.”
Din India Mircea Eliade se întoarce și cu experiență de opiu și canabis. Iar în Lisabona este dependent de Pervitin, un foarte puternic drog psihostimulator, cu care era aprovizionată și armată germană.
Așa spun cărțile.
NARCOTICE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de Andrei Oișteanu. Ediția a II-a, revăzută, adăugită și ilustrată (Editura Polirom, 2011)
(Pentru Cartea zilei)
Mai multe rezultate...
Domnishoara FM
ooo, oleak de travca?:)))
Gheorghe Erizanu
@Domnishoara FM: Ooo, în cultura română e multă.
Domnishoara FM
ei, ar fi ceva daca o luna toata lumea de creatie ar sta pe Travka. lucru si travca. oare ce ar iesi? treb’ de mers cu initiativa la minister:)))
Gheorghe Erizanu
@Domnishoara FM: Noi ne-am născut din mătrăgună. Trăim din mătrăgună. La ce bun un demers inutil?
Mircea
Îl citez din memorie pe Paracelsus “orice poate fi remediu ori otrava în dependenta de pozologie”. Toata chestia e în masura, în limita, dar care defera de la om la om în dependenta de ce ai în cap.
Gheorghe Erizanu
@Mircea: Paracelsius este unul dintre personajele des citate prin carte.
Nic Arsa
Trebuie/Ar trebui să tragem concluzia (conform sus-numitei cărți) că (aproape că) nu există creație artistică serioasă fără prezența buruienii (sau a uneia sau mai multor dintre derivatele acesteia)?
Gheorghe Erizanu
@Nic Arsa: Nu. Cele mai frumoase versuri dedicate fumatului sunt ale lui Cărtărescu. Care e nefumător.
ohoho
hahaha 🙂
Dan Devalahia
ATENȚIE LA NĂVALA DE TRADUCĂTORI DE MÂNA A ȘAPTEA CA JEAN LOUIS COURRIOL SAU FASCIȘTI REVIZIONIȘTI UNGURI PRECUM BALAZS F. ATTILA, ADERENT AL “A Magyar Megmaradásért”, CARE DE LA “COLOCVIUL” DIN OCTOMBRIE 2013 ȘI-AU GĂSIT UN CUIBUȘOR DULCE ÎN REPUBLICA MOLDOVA!!!
MINISTERUL CULTURII AL REPUBLICII MOLDOVA… Adresare către Guvernul Republicii Moldova a participanţilor la colocviile “Universalizarea scriitorilor basarabeni prin traducere” organizate de Uniunea Scriitorilor din Moldova şi U.L.I.M: «Având susţinerea Guvernului Republicii Moldova, derularea pe termen lung a acestui program va contribui la integrarea culturii şi literaturii din Republica Moldova în spaţiile european şi internaţional. “În rezultatul (?!… în treacăt fie spus domnule scribd, un fel de “vă felicit cu ziua”…) acestor acţiuni” va avea de câştigat şi imaginea de ansamblu a Republicii Moldova în lume»… Printre semnatari “s-a aciuat în trepied” (după propria tălmăcire bulibășită) și tataia CURIOL!… NOUVELLES DE MOLDAVIE: «Courriol Universalizatoru de muca-va!…, cocoțat pă dugheana lui “culturală” srl, ne dă LECȚII PUTUROASE, își împrăștie cocleala pe unde mai poate și tălmăcește după cum îl taie bibilica scriitori contemporani basarabeni!!!»…
Un crâmpei din lumea satului basarabean de după război, văzută prin ochii veșnicului copil din noi, simbolistica poetică a prozei din nuvela de referință “Băltoaca” pe care vă recomand să o citiți în originalul românesc, m-a fascinat prin puterea de evocare și regăsirea propriei identități! Nu le vom putea mulțumi niciodată îndeajuns pentru dăruirea lor și ce bine că avem semeni ai noștri scriitori care pot să ne ofere astfel de daruri neprețuite pentru suflet!
Cu totul altfel stau lucrurile când printr-o traducere beteagă și incompetentă, se denaturează în fel și chip mesajul original. Cititorul străin, neavând posibilitatea de a compara cu originalul, primește surogatul steril ce i se oferă, este privat de mesajul original, și opera de artă este privată de frumusețea sa. Astfel “drumul” din lumea satului devine “stradă”, “nenea” devine “domnu”, “vara trecută” este livrat consumatorului de literatură drept “iarna trecută”, “astă iarnă” este transformat în “iarna asta”… și multe alte matrapazlâcuri pe doar câteva pagini!
“NOUVELLES DE MOLDAVIE” (editura… Non Lieu!) de tălmaciu de cacao – “Tataia Curiol, sportif amateur!… Gata de universalizare!”… Este o mostră de impostură și diletantism cras ale unsurosului domn ce a anesteziat o parte a inteligenției românești cu SCAMATORIA “UNIVERSALIZĂRII”…
«Promotor (?!) al ideii că totul poate fi tradus» (enormitate pe măsura
imposturii! Vedem noi prea bine câte omisiuni și bălmăjeli au ieșit la iveală
în «tălmăcirea rasolită»!)… Musiu Courriol sportif amateur și prof cu “orar mai degrabă liber” tălmăcește… tocmai “din grabă!” complect aiurea și la fel de amator antologica antologie NOUVELLES DE MOLDAVIE, de scriitori contemporani basarabeni!
CITIȚI VA ROG CELE DOUA PDF-URI DE PE GOOGLE (WORDPRESS ȘI SCRIBD, care format vă place!): 1.”BALTOACA în tălmăcirea rasol de Curiol” și 2. “Curiol în adevărata lumină a imposturii și diletantismului” !!! sau pe wordpress și scribd:
«REALITATEA CU AMĂNUNTUL – Europa Liberă… AICI E RADIO EUROPA LIBERA – FANI & FUN… MINISTERUL CULTURII AL REPUBLICII MOLDOVA, INSTITUTUL CULTURAL ROMAN, UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA, UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA… “Agenda culturală(?!)”: Jean-Louis Courriol răspunde întrebărilor lui Iulian Ciocan: “O, Tu Universalizatorule! Mai există şanse pentru o literatură cum e cea română pe piaţa franceză?”… NOUVELLES DE MOLDAVIE: Courriol «the Universalizator» de muca-va!, cocoțat pe dugheana lui “culturală” srl, își împrăștie cocleala pe unde mai poate și tălmăcește după cum îl taie bibilica scriitori basarabeni contemporani!!!…»
E un material interesant și total adevărat în legătură cu tema! SPRE COMPARAȚIE AM ȘI FOTOGRAFIILE PAGINILOR DIN ORIGINALUL ROMÂNESC ȘI VARIANTA FRANCEZA A LUI COURRIOL…
Tălmaciul Courriol nu poate îmbrobodi o țară întreagă, chiar dacă a fost lăsat să se cocoațe unde nu-i e locul și e plin de tupeu! Să pornim deci pe firul evenimentelor :
18 octombrie 2013 Chișinău. Catedra Filologie Romanică “Petru Roşca”, ULIM – Colocviul cu participare internațională «Universalizarea scriitorilor
basarabeni prin traducere»… (Aici, după ora 17.30 în Sala de lectură Nr. 3
Filologie romano-germanică, Courriol și-a lansat și prezentat RUȘINOSUL LUI PRODUCT « Nouvelles de Moldavie» apărut la… Non Lieu, Paris.)
21 Octombrie 2013 Chișinău. Catedra Filologie Romanică “Petru Roşca”,
ULIM «Lecție publică consacrată traducerii literare, susținută de renumitul
(?!…constatați și singuri!…) traducător Jean-Louis Courriol (Franța)»…
IATĂ CUM JEAN-LOUIS COURRIOL – TRADUCĂTORUL DE… BĂLTOACĂ, A “TĂLMĂCIT” ÎN FRANCEZĂ SCRIITORI CONTEMPORANI DIN BASARABIA ÎN VOLUMUL “NOUVELLES DE MOLDAVIE” (CONTRA COST, BINEÎNȚELES!). ESTE INVOCATĂ ÎN MOD PUERIL “GRABA” CARE
ORICUM NU AR FI O SCUZĂ… ATÂTEA BRAMBURELI, CONFUZII ȘI OMISIUNI PE DOAR CÂTEVA PAGINI DOVEDESC UN DILETANTISM CRAS!!! ÎNTR-O ALTĂ NUVELĂ, A LUI IULIAN CIOCAN, PE DOAR DOUĂ PAGINI ȘI-A PERMIS “SĂ SCOATĂ DIN BURTĂ” VREO DOUĂZECI (20) DE PARAGRAFE NOI !!!… (APROAPE FIECARE FRAZĂ ERA PARAGRAF NOU! HILAR!!), ÎN LOC DE “15 EȘALOANE” TRADUCE “50 DE PLUTOANE” ETC…
DUPĂ CE A TĂLMACIT” EXECRABIL PE LIMBA LUI (VOLTAIRE) ANTOLOGIA SCRIITORILOR CONTEMPORANI BASARABENI MAI ARE ȘI TUPEUL SA SE DEA ROTUND COCOȘ GALIC ȘI SĂ DEA LECȚII “SAVANTE” DESPRE ARTA TRADUCERII LA ULIM (21 OCTOMBRIE 2013),
SFIDÂND ÎN EGALĂ MĂSURĂ PE SPECIALIȘTII ÎN FILOLOGIE ROMANICĂ AI ACESTEI ONORABILE UNIVERSITĂȚI DIN CHIȘINAU, CÂT ȘI PE CEILALȚI PROFESORI DE ACOLO!
Chișinăul nu este un sat fără câini pentru toți “tălmacii” de pripas,
veniți că-i rostu’ să-și facă pe-aici “mendrele literare”… Are civilizația lui și oameni de bun simț, care-și dau bine seama de impostori…
cu stimă pentru CARTIER,
Dan Devalahia, traducător