Presa franceză, după Salonul de Carte de la Paris, a analizat situația industriei culturale din Franța.
Uimire. Investițiile în cultură sunt profitabile. Orice fabrică sau uzină închisă devine profitabilă când în imobilul falimentatei uzine se deschide un spațiu cultural. Fiecare euro investit în cultură aduce 7 euro. 57 de miliarde de euro e PIBul din cultură. E mai mare decât cel din industria auto sau cel din agricultură.
PIBul Republicii Moldova în 2013 a fost de circa 5,5 mlrd. euro.
În Franța există 5000 de librării.
În Germania sunt 7000 de librării.
În Rusia, după informațiile oferite de editorul și filozoful Ivanov de la Ad Marginem, la începutul lui 2014 au rămas 1500 de librării.
În Republica Moldova sunt 65 de librării (informație verificată de Cartier și Pro Noi). În anul 1989 în RSS Moldovenească erau circa 800 de librării.
În România am numărat circa 250 de librării (informație neverificată, voi fi recunoscător pentru concretizări).
Mai multe rezultate...
Ion
Poate de gândit cum să îşi cumpere pasagerii tichete de la librărie?
Nu ştiu cât de sanitar este să citeşti în transportul public, cu drumurile noastre, îţi sare imaginea la tot pasul.
http://onlinereport.ro/citit-in-autobuz/
Gheorghe Erizanu
@Ion: Nu văd nicicum cititul într-un troleibuz sau maxi-taxi aglomerat. Nu mai vorbesc de gropi. Ar fi o soluție la machetare pentru a alina hopurile: machetezi cu 10 puncte textul, iar la fiecare 5 rânduri mărește corpul de literă la 18. Cred că 5 rânduri e un interval lax între gropile noastre. Mai depinde și de viteza de lectură.
E. R. Bellu
@ Gheorghe Erizanu
Numerele pentru Republica Moldova, 65 de librării – acum – vis-a-vis de 800 de librării – în anul 1989 în RSS Moldovenească, sunt jalnice.
Numerele pentru România, circa 250 de librării – acum – comparativ cu anii 1980 când, doar în județul Timiș, erau în jur de 350-360 de librării (312 localități, absolut fiecare localitate cu câte cel puțin o librărie fiecare, plus multiple librării în orașe, Timișoara avusese vreo 25-30, Lovrin 3, etc.), sunt absolut jalnice.
P.S. Pe vremea aceea cunoșteam județul Timiș “ca-n palmă.”
Gheorghe Erizanu
@E.R.Bellu: Nici nu am cuvinte.
Serviu Beneș
Industria culturală nu înseamnă doar librării. De fapt, conform unor studii făcute de UNESCO sectorul de publicație al cărților este cel mai puțin productiv din toate, la fel fiind și cel mai afectat de piraterie. De exemplu: ”As of 2001, the annual turnover of the legal publishing industry in Latin America and Spain was estimated to be US $5 billion a year, compared with a pirate book market of US $8 billion”. Ar fi corect de luat în calcul și schimbarea practicilor de citire și a platformelor pentru informație de pe timpul RSSM, mă refer în mare parte la revoluția digitală. Dacă scopul este accesibilizarea cărților atunci, din păcate, ținând cont de piața de cumpărare a produsului cultural din RM, librăriile nu sunt opțiunea viabilă atât timp cât ele pierd financiar, până la urmă o librărie e o afacere. Dacă scopul ar fi popularizarea practicilor de consum al materialului publicat în cadrul librăriilor atunci se cere o atitudine diferită din toate părțile implicate, inclusiv reducerea prețului cărților. De inițiative administrative în ce ține de modelarea cadrului legislativ pentru a opri consumul de cărți piratate (online și material fotocopiat) nu cred că are vreun sens. Și e trist că nu are vreun sens.
Gheorghe Erizanu
@Serviu Beneș: De acord. Sectorul cultural nu sunt doar librării.
De acord. Ebookurile pot mări aria de lectură.
De acord. Librăriile sunt nu doar magazine de cărți, ci spații culturale.
Nu pot fi de acord cu prețul cărților. Nu avem cum să dăm prețul în jos. Micșorarea numărului de cititori mărește prețul per bucată al cărții. Mecanisme de micșorare al prețului cărții există. Sunt simple. Nu sunt prețuri exorbitante. E nevoie ca banii care vin în RM să nu să se ducă din oficiu pentru producătorii de vinuri și în sectorul agrar. Astfel noi creștem doar noii boieri. Și e grav că ei sunt și inculți. Un program clar de susținere a bibliotecilor prin achiziție constantă de carte ar scădea prețul cărților. Cele 300 – 500 de exemplare de azi ar deveni 1800 – 2500 exemplare dacă 1500 de biblioteci ar procura doar câte un exemplar. (Preț mediu carte (50 lei x 1500 titl.) x 1500 biblioteci/exemplare = 112 500 000 lei/anual (cca 6 mln euro/anual).