Editura Cartier e pe strada București, nr.68. E o clădire cu șapte etaje. Cu Direcția Cultură Chișinău. Cu Infocom. Cu restaurantele Eli-Pili, Bastion, Licurici, Matrix, Delice D”ange, cu Biblioteca pentru copii „Ion Creangă” (o filială), cu Galaxy (nefuncțional, restaurant), cu un salon de frumusețe. Cu Librăria din Hol. Și cu toți muzicanții Chișinăului pe la etaje.
Când cântă Cerga „Corason” zic că e o zi frumoasă. Și pot continua ca în Cehov. E o zi minunată pentru ceai, e o zi minunată pentru sinucidere.
Dar azi pe sub Cartier se cântă de dimineață până seara „Deni Pobedă”, „Vstavai strana ogromnaia”, „Po lesam…”. Cu un toboșar foarte activ.
Mă simt Ukraina. În 13 august 2014. Și mă rog ca Apa-Canal să repare Piața Marii Adunări Naționale până pe 27 august. Se poate și pe 31 august. S-o sape de-a lungul, de-a latul. Să facă labirinturi de țevi.
Între timp „poporul Moldovei” polemizează.
Mai multe rezultate...
catalin codru
sa sape numai canale!sa ne facem o apa razvratita!adinca fara maluri si fara baraje!pina in oceanul albastru, plin de stele de mare!stele aurii ,frumoase ,mici sori daruitori de lumina!
Gheorghe Erizanu
@catalin codru: Atunci ne-am numi Azore. Insulele Azore.
Ion I. Ion
Da, desigur, uneori, chiar și în fața forței brute, brutale și abrutizante, se poate cânta și dansa, sau face orice echivalent al acestora. Precum celebra șarjă a cavaleriei poloneze care a luptat împotriva aceluiași dușman, fără de Dumnezeu, de acum vreo șaptezeci și cinci de ani (sau cam așa ceva).
Gheorghe Erizanu
@Ion I.Ion: Aceeași interpreți cântă și „Treceți batalioane române Carpații”.
Ion I. Ion
@ Gheorghe Erizanu
“Aceeași interpreți cântă și „Treceți batalioane române Carpații.” ”
Ar putea cânta (sau canta), la fel de bine, „Treceți batalioane române „ … Dunărea, sau „ … Prutul,” sau „ … Tisa,” sau „ … Nistrul,” sau „ … Bugul,” nu doar „ … Carpații.” Păduroși, Meridionali, Orientali, Occidentali sau ori de care ar fi dumnealor.
Gheorghe Erizanu
@Ion I.Ion: Probabil.
Ion I. Ion
@ Gheorghe Erizanu
Nu am vrut sa fiu defel abscons. De fapt, m-am jucat puțin cu interpretarea titlului cunoscutului marș pentru a sublinia realitatea că doar noi, românii, suntem înconjurati de jur împrejur de alți români, care la rândul lor, au fost sau nu sârbizați (timocenii), ungurizați, rusificați (basarabenii, bucovinenii, herțenii, trans-nistrenii, … ), slavizați (rutenii – polonizați, vlahii din Cehia de vest – cehizați) …
Da, românismul și românimea în valuri succesiv mai depărtate de vatra primordială …
Gheorghe Erizanu
@Ion I.Ion: De acord. Am vorbit cândva despre noile nume date românilor din afara granițelor. Nu cunosc niciun studiu pe caz. Vorbesc de o sinteză.