Tânărul scriitor ucrainean Serghei Jadan a scris unul dintre cele mai frumoase romane de după 90 din literatura ucraineană: Voroșilovgrad. O benzinărie aproape părăsită, niște lanuri de porumb. Și multe personaje idioate. Romanul e scris atât de bine încât benzinăria, câinele, lanul de porumb și personajele sunt reale. E nevoie de o remarcă: este ireal ca aceste personaje să fie reale. Dar ele sunt. Și locuiesc lângă sau în Luhansk (Voroșilovgrad, în perioada sovietică). Ele sunt și în Donbas. Ele au trecut din anii 90 în noul mileniul. S-au scurs și în 2014.
Altfel eu nu înțeleg de ce prizonierii ucraineni, de multe ori soldați în termen de nici 20 de ani, sunt bătuți cu bestialitate:
Eu nu înțeleg de ce prizonierii și ostaticii ucraineni trebuie târâți prin Donețk sub baionete:
Personajele lui Jadan din Voroșilovgrad sunt și în Republica Moldova. Realitatea încă nu le permite să iasă din carte și să domine străzile Chișinăului. „Dar la trecutu-i mare, mare viitor”.
Sunt nevoit să fac o pauză. Altfel risc să devin unul dintre personajele lui Jadan. Care se va bucura că „primăvara rusă” aduce iarna rusă.
Mă duc să pun niște castraveți la murat. Și să tac până la prima moare.
P.S.: În ultima sută de ani doi dictatori au avut plăcerea să poarte prizonierii de război, sub baionete, arătându-i gloatei: Iosif Stalin și Saddam Hussein.
Ion
O mică completare…
http://storage1.censor.net.ua/images/2/0/a/7/20a7a5ec898aaaeda6173a138b3f02a0/540×387.jpg
Gheorghe Erizanu
@Ion: În context poate fi citit Pastoureau cu simbolurile lui din Evul Mediu.
Mircea
Firea omului e si josnica. El poate deveni canibal si sadist atunci când nu are o instanta superioara sa-l frâneze. Mai este si manipulabil: în cel mai bun caz de catre societatea de consum si în alte cazuri de unele ideologii regresive. Mostenitorii acelor barbari-teroristi (bolsevici) mai seamana moartea în jurul lor în acel spatiu de Est. Razboaele apar probabil când sunt prea multe “personaje idioate”. Ca apoi sa fie Tabula rasa.
Florin O.Z.
@ Gheorghe Erizanu
Mă bucur că ați revenit. Fără dumneavoastră, blogul nu există. În chip evident și … superfluu de adăugat.
Gheorghe Erizanu
@Florin O.Z.: Am revenit. Dar Ukraina mă ține atât de scârbit încât nu mă pot uita ce se întâmplă chiar lângă mine.