A fost deschisă la 17 decembrie 1998. Pe București nr.68. În hol. 15 ani, până la pensionare, director al librăriei a fost Tamara Șveț. Până a fi angajată la Cartier a fost librară într-un orășel din Extremul Orient, lângă Amur. A mai fost librară într-o librărie dintr-un oraș din Asia Mijlocie, în apropierea frontierei cu Afganistanul. Soarta și drumurile soției de ofițer. A revenit în Moldova după destrămarea URSS-ului. A fost angajată la Cartier când erau mai mulți oameni decât locuri de muncă. Răspunde scurt cu ”da” sau ”nu”. Dar știe că acest om a intrat în librărie pentru a cumpăra cartea sau doar pentru a pierde timpul. Numai Titus Jucov, regizorul, intră în librărie pentru a o vedea pe Tamara. Sper că Petea, soțul Tamarei, nu citește blogul. Nu e nimic grav. Titus Jucov are dezvoltat simțul frumosului.

Iulian Filip a propus ca librăria să se numească ”Acvarium”. Am insistat pentru Librăria din Hol. Nu am avut deschidere oficială. Și cu oficialități. Până a deveni librărie spațiul era un magazin de cosmetice. Majoritatea elementelor de decor au rămas de atunci. Le-am procurat pentru o sumă rezonabilă. Proprietarul magazinului de cosmetice este un celebru biker și un fan Subaru.

De fapt, Librăria din Hol era planificată să fie unde actualmente are sediu Partidul Liberal. Vorbesc de sediul de pe strada București. Când am început să facem documentele a apărut Mihai Ghimpu. Ponderea lui politică pe atunci nu era mare. Dar bunăvoința și cititul viitorului a lui Iulian Filip era mai mare decât sforile pe care le puteam trage eu. Nici nu am insistat. Nu sunt adeptul obținerii a ceva cu orice preț. Avea să fie o librărie drăguță. În stil rustic. Dar a fost să fie un Partid Liberal. Pe atunci era Partidul Reformei.

Următoarea tentativă de spațiu pentru Librăria din Hol a fost cel din aripa stângă a blocului de pe București nr.68. Unde actualmente s-a aciuat salonul de frumusețe Oazis. Ponderea proprietarilor era mult mai mare decât cea a lui Ghimpu. Ei au obținut spațiul foarte repede, foarte agresiv. Fără drept de apel. În cazul lui Ghimpu Iulian Filip mi-a explicat situația, mi-a insuflat optimism. În ultimul caz totul era decis. Iar Filip nu avea nici un drept la replica și nici la optimism.

În acea perioadă spațiile libere încă nu erau monitorizate toate de către primărie. Noi eram pe post de stalkeri. Găseam spațiile libere și începeam demersurile pentru semnarea contractelor de arendă. Locurile plasate bine erau pândite de către aristocrații din primărie. Nu trebuiau să caute. Ei dețineau toată informația.

Telefonul Librăriei din Hol: 022 241 000. E-mail: librariadinhol@cartier.md. În septembrie librăria lucrează și o jumătate de sâmbătă.

În 2009 Iulian Filip a devenit mascota librăriei. Cu sloganul: ”Librăria din Hol, acest acvariu superb, în care își văd de lucru visătorii din toate timpurile și geografiile, urmele lor fremătoare în acest belșug de cărți, pe lângă care nu poți trece oricum.”

În martie 2015, doamna Tamara, vorba ziaristului, a ieșit la pensie. Conform legislației Republicii Moldova. De atunci gazda și stăpâna Librărie din Hol este Mariana Pagu. Ea nu va insista niciodată, probabil, chiar o va ascunde pe raftul doi. Dar, printre numărul mare de titluri, este o carte, probabil cea mai bună biografie a satului natal din câte s-au scris pe la noi, semnată de Mariana Pagu. E biografia satului Ciuciuleni.

Mariana Pagu a mai semnat volumul Un veac de istorie în imagini. Ciuciuleni. Ca orice carte bună Cartier nu mai este în librării. Tiraj epuizat.

Acest text a fost scris, cu mici completări ale vremurilor, în 2009. Pe când Editura Cartier avea cinci librării. Trei le-am pierdut de atunci. Alături de Librăria din Hol a mai rămas Librăria din Centru.