Cartea foametei, de Larisa Turea, a apărut într-o primă ediție în anii 90, secolul trecut. La Chișinău. Completată și adăugită a apărut în 2007 la Editura Curtea Veche, București.
Ediția a III-a va apărea în curând la Editura Cartier. Ediția va conține noi documente, mărturii ale calvarului Basarabiei din anii 40 trecut. De două luni, în fiecare zi, primim noi și noi documente de la Larisa Turea. Cuminți le așezăm în pagină. Apoi vom face o revizie a lor. O carte are, totuși, o limită.
Astăzi am primit:
Iiu Secretariu
6/V-46
CC al partidului comunist bolșevic
Al RSS Moldovenești
De la locuitorii satului Ghidighici
Raionul Chișinău (Durlești)
Județul Chișinău al RSSM
Locuitorii satului Ghidighici sunt tare amărâți și scârbiți și nu știu încotro să apuce și ce să facă ca să știe întreaga Uniune Sovietică și chiar tov. Stalin Iosif Visarionovici de cele de să petrec în satul Ghidighici.
Pricina tuturor rălelor este predsedateli selisovetului satului Ghidighici, Modârkî Gheorghe Nistorovici. Mai întâi acest om Modârkî Gheorghi Nistorovici în vremea războiului împotriva nemților fașiști jefuitori a. 1941-1945 se spune că a stat în Ucraina sub ocupație nemțească trăind cu o femeie pe care pe urmă a lepădat-o și a venit în sat în a. 1945, spunând că a fost tot timpul la front și atunci l-a pus predsedateli selisovetului.
Aiși trebue să se facă cercetări.
Deodată cum a intrat predsedateli selisovetului a înșeput să nu mai știe de nimic, niși de leje niși de stat, niși de datoriile lui de predsedateli, ca un „samourpavliaiușii”(samovolnic, arbitrar, cu e la sine putere – n.trad.).
Mai întâi nu vrea să dăe, nu dă niciun fel de spravkî la oameni. De exemplu spravkî(adeverință, nota l.t.) de pe „hozeaistvennîi knige” (registrul gospodăriei) spravkî că trăiește în satul Ghidighici, ori spravkî câți copii are cutare femeie care cere spravkă; și altele.
Omul când se duce la selsovet după spravkă, apoi cere rugându-se câte o zi întreagă dar predsedateli nu răspunde nimic până sara când spune să vie mâîne. Vine a doua zi omul și iar cere, sara spune să vie iar mâine și așa mai departe îmblă omul câte 2-3 luni de zile până ce predsedateli spune că nu-i dă nici un fel de spravkă, să se ducă acasă și altă dată să nu-i mai bată capul.
Asta este o mare nedreptate, este o bătaie de joc, este o antisovietică otnoșenie(atitudine, nota l.t.). Țăranul în loc să lucreze umblă la selisovet. Cât lucru ar face țăranul în timp de 2-3 luni de zile pe care pierde la selisovet? Dar pentru ce predsedatele nu-i spune țăranului din prima zi, că nu-i dă spravkă, să se ducă acasă?
Dăm câteva exemple din care Vă rugăm din inimă să le cercetați aicia în sat. Oamenii aceștia au cerut spravkă mai mult de 3 luni de zile și tot nu le-a dat:
- (spravkă că are copil mic)
- . Și alții.
II. Predsedateli Modârki Gheorghe Nistor nu recunoaște adresarea „Tovarișci”. Țăranii când se întâlnesc cu el pe drum ori la selisovet, zic „Buna ziua, Tovariși predsedateli.” Predsedateli Modârki răspunde: — „și eu îs tovarăș cu tine, cei asta tovarăș, tovarăș?” Țăranul amărât îl întreabă – „Dar cum să spunem „Domnule” ori gospodin, cum? Noi știm că în SSSR este cuvântul „Tovariși”. Predsedateli nu răspunde nimic și pleacă, ori se ia de altă vorbă.
Din oameni la care el le-a spus că nu-i tovarăș cu dânsul, dăm câteva exemple:
5. Dumbravă Efimia Konstantinovici. Și alții.
Predsedateli Modârki G.N. arestează țăranii , oamenii satului, cetățeni ai uniunei Sovietice. El cheamă țăranul de acasă la selisovet și-l arestează, îl vâră în beci (podval) pentru diferite motive.
Vă întrebăm pe dumneavoastră, scumpilor noștri conducători, cum poate și pe ce bază predsedateli selisoveta în Uniunia Sovietică să aresteze oamenii și să-i țină închiși în beci câte 4-5 zile (sutce) fără mâncare și fără apă?
Noi credem că el nu are acest drept, că acest drept îl are miliția pe baza unui ordin de la instituțiile superioare. De aceea vă rugăm să faceți cercetări pentru ce predsedateli Modârki G. N. a arestat și a ținut închiși în beci pe următorii țărani:
- – 3 zile
Predsedateli Modârki G.N. împreună cu reprezentantul raionului pe „hlebopostavke” (impozitul în natură; colecări cereale , nota trad.) Fadeev aproape în fiecare zi iau de la oameni vin (jin) cu barelcile (butoaele) de câte 4-5 vedre fără să plătească o copeică, omul care spune că „v-am dat de câteva ori vin” și „cât a mai rămas vreau să-l duc la târg să-l vând și să-mi cumpăr pâine de mâncat și de sămănat?” Apoi Modârki G.N. și Fadeev îi răspunde că dacă nu dă vin îi arestează pe loc ori că îi va trimite în Siberia. Dăm mai jos câțivai oameni de la care nu numai că beau cât vreau pe loc, dar iau vin cu vedrele fără plată:
Tot așa și cu mâncarea fără plată, îi obligă pe oameni să le facă masă numai din găini fripte, cotlete din carne de porc și altele. Dacă lumea nu le dă smântână, ouă, brânză, cartoafe prăjite în untură ei refuză și nu vor să plecepână ce omul nu cumpără de la alții găini și le face mâncare.
Dacă nu le face, zic că îi arestează pe loc, ori că îi va trimite în Siberia. Sunt foarte mulți oameni la care ei mănâncă și nu plătesc. Exemple:
- Șcheopu Pavel Petrovici
- Russu Simion Nicolaevici
- Russu Iacob Nicolaevici
- Bucșanu Gheorghe Dumitrievici
- Bucșanu Vasile Dumitrovici
- Jereghi Pavel Nistorovici
- Dumbravă Hristofor Vasilivici
- Karcenski Iacob Constantinovici. Și alții.
V. Predsedateli Modârki G.N. împreună cu Fadeev (reprezentant raional pe „hlebopostavke”, au legătură cu speculanții, așa numiții „negustori de vite la iarmaroc”. Acești speculanți sunt țărani din sat, pe care predsedateli îi scutește de corvoadă, de lucru, de servicium în fiecare miercuri, de se duc la iarmaroc la Chișinău ori în alte orașe (Bucovăț, Ungheni) în alte zile. Pentru aceasta predsedateli și Fadeev primesc de la acești negustori 100-200 ruble (ori alte daruri) în fiecare săptămână.
Acești negustori de vite sunt:
- Guzunu Ioaken Gheorghievici
- Graur Dănilă Gheorghievici
- Russu Dănilă Konstantinovici
- Graur Vasile Gheorghievici
- Graur Feodor Mihalache
- Graur Timofei Petrovici
- Bucșan Scridon Gheorghievici
- Graur Petrea Andreevici
- Bouroșu Pavel Gheorghievici Și alții.
VI. Grâul și materie de îmbrăcăminte, [indescifrabil] etc. pe care statul l-a trimis în sat ca să fie dat soțiilor krasnoarmeiților și văduvilor de război, predsedateli Modârki G.N. le-a dat la cunoscuții lui, pe când soțiile krasnoarmeiților și văduvile de război aproape nici una n-a primit nimic. De examplu Gonța Elena Pavlovna și Natalia a lui Petrea Tudosu, au primit grâu și materie de îmbrăcăminte. Dar ele n-au nici un drept să primească, fiindcă nu sunt nici văduve de război, nici soții de krasnoarmeiț.
VII. Predsedateli Modârki G.N. are legătură cu hoții din sat cari fură găini, cartofi și altele. Pentru că acești hoți prinși și duși de oameni la selsovet, predsedateli în loc să le facă acte și să-i trimită la miliții în raion, le dă drumul și-i trimite înapoi acasă.
Și alte multe nedreptăți face predsedateli nostru Modârki G.N. Din toate câte le face el, țăranii satului cred că așa sunt lejile sovetice.
Cum să poate ca un predsedate ca Modârki G.N., om neștiutor de carte (nu știe nici să scrie, nici să citească) să pângărească, să strice, să falsifice, lejile sovetice?
Căci țăranul crede (din cele văzute și simțite) că lejile sovetice scriu să nu dăie selisovetu nici un fel de spravkă, că nu se zice „Tovariși”, că poți mânca și bea dela un țăran, și să iei vin fără plată, că poți să arestezi țăranul și să-l ții în beci cât vrei, fără miliție, fără mandat de arestare și fără judecată și altele multe.
Lejile sovetice sunt cele mai drepte și mai democratice din toată lumea. Asta trebuie s-o înțeleagă oamenii. Dar ca să înțeleagă oamenii trebuie ca predsedateli selisovetului să lucreze po-„Sovetskomu”. În loc ca predsedateli selisovetului să arate oamenilor din sat, la fiecare cuvânt, la fiecare pas, la fiecare cuvânt, la fiecare faptă, că viața în Uniunea Sovetică este mai bună decât în țările capitaliste, că vom trăi și trebuie să trăim mai bine decât în șei mai înaintată țară capitalistă; el se ține de dușmănie, de „vreditelistvo”(acțiuni dăunătoare, nota trad.).
Vă rugăm din inimă să faceți cercetări la fața locului, și să întrebați omenii cari sunt scriși aici, de cele arătate.
Dar oamenii sunt așa de speriați de predsedateli „că-i duce în Siberia” că să tem să vorbească.
De aceea Vă rugăm ca oamenii să fie cercetați singuri în parte, și să nu fie auziți de nimeni în sat, altfel se tem și nu vor spune nimic.
În locul predsedatelui Modârki Gheorghi Nistorovici puteți pune pe Șcheopu Mihail Petrovici, ori pe Bucșanu Simion Vasilivici din Ghidighici, foști în evacuație și la front în războiul 1941-1945 g., ori pe alt om din altă localitate.—
10/IV-1945
Rezoluție (scris de mână): La dosar.
Rezultatul investigației i-a fost raportat tov.Salagor .
23.V.46
PARTIDUL COMUNIST (bolșevic) din MOLDOVA
COMITETUL JUDEȚEAN CHIȘINĂU
CC al PC(b) din MOLDOVA
ȘEFULUI SECȚIEI ORGANIZATORICE -INSTRUCTORI
Tov.Șciolokov
21 mai 1946
INFORMAȚIE
În conformitate cu dispoziția dvs cu privire la verificarea faptelor expuse în scrisoarea locuitorilor satului Ghidighici Județul Chișinău ”Despre acțiunile criminale ale președintelui s/sovetului satului Ghidighici, Modârka ” și raportul Ministerului de Interne al RSS Moldovenească din 4 mai 1946 nr 0/118/.
Verificarea s-a realizat prin interpelarea și interogatoriul cetățenilor numiți în scrisoare.
Verificarea a dat la iveală următoarele:
Pe marginea punctelor 1,2,3 și IV ale scrisorii au fost interogași următorii cetățeni:
1. Ceina Sofia Vasilivevna
2. Dănilă Toma Petrovici
3. Ceinak Ecaterina Vasilevna
4. Gonța Gheorghi Ivanovici
5. Kemile Petre Gheorghevici
6. Karghinski Maria Ivanovna
7. Dănilă Ion Petrovici
8. Bouroși Elena
9. Modârka Feodor Ivanovici
10. Pleșca Olea Vasilievna
11. Ionașcu Anna Gheorghievna
12. Cracea Petre Hristoforovici
13. Dumbravă Petrea Vasilevici
14. Ionașcu Sașa Vasilevici
15. Jereghi Vasile Vasilivici
16. Modârka Ion Constantinovici
17. Modârka Nistor Constantinovici
18. Ionașcu Gheorghe Ivanovici
19. Graur Timofei Constantinovici
20. Ștepu Pavel Petrovici
21. Russu Iacov Nicolaevici
22. Jereghi Pavel Nestorovici
23. Dumbravă Hristafor Vasilievici
Prin interogatoriul țăranilor mai sus enumerați faptele expuse în scrisoare nu s-au adeverit.
/Se atașează explicațiile scrise ale celor interogați/.
La punctul cinci al scrisorii unde este arătată legătura împuternicitului CR al PC(b) M din raionul Vadu-lui-Vodă pentru colectările de cereale „hlebopostavka” Fadeev și președintelui s/sovetului Modârka cu speculanții din sat verificarea a constatat că faptele nu s-au confirmat.
În satul Ghidighici s-a organizat un grup de țărani care se ocupă de procurarea vitelor pentru ceilalți țărani din sat. Vitele cumpărate se duc la centrul de colectare Zagotskot în contul colectărilor de carne. Consider că acest fapt nu ține de speculă.
La punctul șapte se scrie despre legătura președintelui s/sovetului Modârka cu hoții din sat, însă autorul scrisorii n-a indicat, la modul concret, cine sunt acești hoți. Din discuțiile cu țăranii și președintele s/sovetului așa ceva nu s-a constatat.
În discuție, președintele s/sovetului Modârka neagă toate acuzațiile din scrisoare și, în același timp, aduce o corectare spunând că în 1946 a luat de la țăranii din sat Lungu, Ionașcu Vladimir 30 kg de vin pentru care a plătit cu bani, 360 ruble, vinul l-a cumpărat pentru împuternicitul Sidorovici.
Verificarea nu a constatat acțiuni dăunătoare în munca președintelui s/sovetului Modârka.
Faptele enunțate în scrisoarea locuitorilor satului Ghidighici ce-l acuză pe nu s-au adeverit.
Instructorul secției de lucru printre femei al Comitetului Județean Chișinău /Omelcenko/
Mostră: actul eliberat de presedateli Modârka, analfabet, unui consătean, în l.rusă. Nici semnătura nu știa s-o caligrafieze
Dovadă
Eliberată cetățeanului Russu Simion Nikolaevici precum că pe teritoriul s. Ghidighici nu locuiește și nu a locuit cetățeanul Russu Simion Nikolaevici.
Privind la ce și certifică selisovetul Ghidighici.
Președinte selisovet [semnătura] Modîrkă
Secretar [semnătura] Ogurțova
Arhiva Organizațiilor Social Politice a Republicii Moldova
Fond 51, inventar 117, dosar 70, ff.35-68
Transliterare și traducere din limba rusă