Federația Europeană a Editorilor a făcut public în martie raportul După un an. Consecințele crizei Covid-19 pe piața de carte – Retrospectiva anului 2020.

Lecția anului, după Peter Kraus vom Cleff, președintele FEE: „sprijinul politic pentru sectorul nostru cultural
diversificat și variat este crucial. Dovezile arată că țările care au clasificat cărțile și librăriile ca fiind esențiale și au
promovat și susținut în mod specific sectorul cultural au suferit semnificativ mai puține pierderi în acest sector
central, care este atât de important pentru Europa din punct de vedere cultural și economic, decât cele în care a
existat o închidere completă a librăriilor clasice și lipsa sprijinului statului.”

Pierderea așteptată a pieței de carte în 2020 era de 15-25%. Redeschiderea librăriilor în iulie 2020 și susținerea cititorilor, care au cumpărat și din spirit de solidaritate, au produs surpriza: în Marea Britanie în iulie 2020 s-au vândut cu 18 la sută mai multă carte clasică, din librării, decât în 2019. Până la introducerea carantinei din toamnă/iarnă în majoritatea țărilor europene piața de carte s-a diminuat față de 2019 cu 2-5%. În unele țări anul 2020 a fost mai bun decât 2019: în Norvegia piața de carte a crescut cu 10%, în Suedia cu 8,7%, în Finlanda cu 12%, în Islanda cu 4%. Belgia și Italia au declarat cartea produs esențial și, respectiv, librăriile nu au fost închise în a doua carantină. Italia a susținut masiv piața de carte prin procurarea cărților pentru bibliotecile publice.

Cele mai afectate țări UE: în Bulgaria piața de carte a scăzut în 2020 față de 2019 cu 10-15%, în Ungaria și Slovenia cu 20%, în Portugalia cu17%, în România cu 10%.

Practic, peste tot, librăriile clasice au încasat mai puțin în 2020 față de 2019 (Suedia -19%, Țările de Jos – 10%, Germania – 9%, Austria – 13%.

Vânzările online în 2020 au ajuns în Polonia la 55-60% din totalul vânzărilor, în Letonia – 10%, în Portugalia – 12%.

Cele mai afectate cărți: ghidurile de călătorii (-44% în Franța, – 36% în Austria și – 26% în Germania), ficțiunea și cărțile autorilor noi (lipsa sfaturilor librarilor și a evenimentelor literare).

Segmentele de carte care au crescut în pandemie: cartea pentru copii, cărți de bucate, cărți de dezvoltare personală și activități educaționale pentru tineri.

Ecosistemul cărții rămâne, oricum, foarte vulnerabil pentru anul 2021. Mai ales pentru librarii independenți, editorii mici și medii, autorii debutanți și cei tineri.

Republica Moldova este în afara statisticii europene. Iar librarii, editorii, scriitorii au fost lăsați singuri în fața pandemiei. Făt-Frumos e un personaj din cărțile publicate de editori (toți editorii se pricep la feți-frumoși și cărțile pentru copii), vândute de librari (toți librarii se pricep la cărțile pentru copii și feți-frumoși), care luptă cu unul dintre balaurii din cireadă. Sau cu mai mulți. Numaidecât pe rând. Editorii și librari din RM știu că Făt-Frumos nu există. De aia îl recomandă librarii atât de insistent și îl publică editorii cu mare entuziasm cultural. Poate va crește vreun prunc, pentru următoarea pandemie, cu putere de decizie, care va dori să fie Făt-Frumos. Și pentru tot fânul adunat ani la rând în ocolul statului de la editori și librari, poate, vreodată, acel stat, în loc de balegă, va trimite și un Făt-Frumos. Pentru păstrarea ecosistemului cultural.

În pandemia asta rămânem sub balegă. Și în afara statisticilor.